Republica Moldova: Declanșează Trump războiul vizelor împotriva Chișinăului?

Avantajele și dezavantajele unei Uniri

Maia Sandu și-a reluat o declarație mai veche că ar vota la un referendum pentru Unirea cu România. Declarația a supărat Moscova și opoziția prorusă de la Chișinău. În schimb, la București, un asemenea plan B de aderare la UE are aliați, mai ales Cotroceni. Despre avantajele și dezavantajele Unirii ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Maia Sandu a vorbit din nou despre Unirea dintre România și Republica Moldova. Mesajul a fost luat în furci la televiziunile rusești. Și-a vândut țara, spun prezentatorii ruși. Partidul Socialiștilor lui Dodon a propus chiar anchetarea președintei pentru trădare.

În schimb, la București declarațiile Maiei Sandu au fost bine primite la Cotroceni.

Dar ce înseamnă de fapt o Unire? Cum s-ar face? Să căutăm un răspuns în istorie.

SUA suspendă procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii din 75 de țări, inclusiv R. Moldova

Administrația Trump suspendă procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii din 75 de țări, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Printre statele afectate, se regăsește R. Moldova, Rusia, Albania și Brazilia. Suspendarea va intra în vigoare pe 21 ianuarie, transmite Reuters, citată de Agora.md.

Planul a fost raportat pentru prima dată de Fox News, citând un memorandum al Departamentului de Stat. Suspendarea va intra în vigoare pe 21 ianuarie și va rămâne în vigoare pe termen nelimitat, în timp ce Departamentul de Stat efectuează o revizuire a procedurilor de procesare a vizelor.

Memorandumul le cere ambasadelor SUA să refuze acordarea vizelor în baza legislației existente. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat într-un comunicat că această măsură este legată de o revizuire mai amplă a politicilor de imigrare.

Modernizarea Armatei Naționale este o garanție pentru pace în fața amenințărilor hibride ruse

După decenii de neglijare sistemică de către fostele guvernări, Republica Moldova accelerează procesul de consolidare a capacităților sale de apărare, iar modernizarea Armatei Naționale nu reprezintă o opțiune, ci o necesitate. Expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, a explicat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că investițiile au scopul de a preveni amenințările hibride din partea Federației Ruse.

„În ultimii ani, R. Moldova încearcă să recupereze cu pași rapizi ceea ce nu s-a făcut timp de decenii în timpul guvernărilor proruse, care au ignorat-o în mod intenționat. Armata Națională a fost transformată de Voronin sau Dodon în ‘cenușăreasa sistemului de securitate’ din R. Moldova”, a declarat analistul la Moldova 1.

Expertul a explicat reticența autorităților de a comunica cifre despre achizițiile militare drept „o măsură de protecție necesară”, într-un context în care R. Moldova este sub lupa constantă a serviciilor secrete ruse.

Mărturiile lui Denis Cuculescu, condamnat pentru trădare de patrie: FSB finanța activitatea PSRM

Denis Cuculescu, condamnat zilele trecute la 15 ani de închisoare pentru că a transferat peste 300 mii euro pentru desfășurarea unor acțiuni împotriva intereselor Republicii Moldova, declara acum trei ani că Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, primea lunar din partea Rusiei câte 600 de mii de dolari. Totodată, menționa infractorul, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), lansată de Ion Ceban pe 23 august 2022, de asemenea, urma să primească „sume mari de bani”, relatează deschide.md.

Potrivit materialelor dosarului, Cuculescu a acționat într-o rețea conspirativă coordonată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia. Rolul său era legat de finanțare, logistică și îndeplinirea unor sarcini operative, iar activitatea sa a fost gestionată prin intermediul lui Nidjat Askerov și „polit-tehnologul” rus, Iuri Gudilin, cunoscut în R. Moldova pentru implicare în campanii electorale în favoarea PSRM.

După reținerea sa din 8 decembrie 2022, Cuculescu declara anchetatorilor că, în septembrie-octombrie 2022, Nidjat Askerov, ex-membru al PSRM, s-a întors în Chișinău din Azerbaidjan și a început să-i povestească că lui i s-au dat indicații să iasă la „canalele lui Vlad Plahotniuc” prin intermediul consilierului lui Ion Ceban, Vladimir Mitru. Astfel, acesta urma să stabilească contact cu oamenii fostului lider al PDM și să le propună 50 mii euro pentru „colaborare și publicarea anumitor informații”.

Pe Agendă cu Dorin Junghietu: Când preia statul înapoi rezervorul de kerosen Lukoil de la aeroport

Termenul de 20 de zile anunțat de autorități pentru a lua înapoi în proprietatea statului activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău expiră săptămâna aceasta, iar compania rusă amenințată de sancțiuni americane „este cooperantă pentru a finaliza acest proces”, a spus podcastului Pe Agendă ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

„Necesită un pic de timp pentru a fi formalizate toate aceste proceduri”, a spus ministrul, explicând că sunt trecute înapoi în proprietatea statului terminalul de depozitare a combustibilului pentru avioane de la aeroport, terenul ocupat de acesta, dar și echipamentele aferente, inclusiv mașinile care fac alimentarea cu kerosen a aeronavelor.

Junghietu a vorbit Europei Libere înainte de o vizită pe care o începe pe 15 ianuarie la Washington, unde va discuta cu autoritățile americane sancțiunile anunțate de SUA împotriva Lukoil pentru finanțarea agresiunii rusești contra Ucrainei.

Aprovizionarea localităților din Zona de Securitate, pusă în pericol după suspendarea bacului de la Molovata. Autoritățile locale cer ajutor de la Guvern

Localitățile din Zona de Securitate riscă să rămână fără produse alimentare și bunuri de primă necesitate, după ce bacul de la Molovata și-a suspendat activitatea din cauza înghețării râului Nistru. Secretarul Consiliului local Cocieri, Ivan Mițcul, a declarat pentru NewsMaker, că situația poate deveni critică dacă Guvernul nu va reuși să asigure de urgență o rută alternativă pentru aprovizionarea agenților economici. El mai spune că a fost depus un demers la Biroul Politici de Reintegrare pentru a iniția dialogul cu Tiraspolul, în vederea livrării produselor prin punctele de control transnistrene.

„Până ieri, feribotul a lucrat, agenții economici au activat normal, dar iată de acum se începe blocada. Pe parcurs, dacă nu se va rezolva situația, prin vămile transnistrene să aducă produse alimentare, atunci va fi o problemă. S-a depus un demers la Biroul Politici de Reintegrare, ca să negocieze cu ăștia din Transnistria, să permită la agenții economici să treacă prin vămile lor. Înainte când îngheța Nistrul se rezolva chestia asta”, a spus funcționarul.

Starea de urgență în economie, prelungită până pe 15 februarie în stânga Nistrului

Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol au decis să prelungească starea de urgență în economie cu încă 30 de zile, până la data de 15 februarie, relatează Radio Moldova. Așa-numitul „soviet suprem” a aprobat, pe 15 ianuarie, în timpul unei ședințe extraordinare, decretul semnat de liderul separatist Vadim Krasnoselski privind extinderea acestei măsuri.

Hotărârea este motivată de problemele economice din regiune, inclusiv dificultăți în aprovizionarea cu resurse energetice, funcționarea sectorului industrial și scăderea veniturilor bugetare.

Regimul de urgență economică permite administrației de la Tiraspol să aplice măsuri speciale de intervenție în activitatea întreprinderilor, să monitorizeze fluxurile financiare și să redistribuie resursele considerate esențiale.