Republica Moldova: Drone românești testate la granița Transnistriei

Istoricul Sergiu Musteață, despre 7 aprilie 2009: „Memoria noastră este destul de scurtă”

Protestele din 7 aprilie 2009 reprezintă „un episod tragic” din istoria R. Moldova de care ne amintim o dată în an și atunci foarte succint. La 17 ani de atunci, evenimentele violente și abuzurile se uită tot mai mult din cauza lipsei accesului la documente, a absenței unor comemorări consistente și a „tăcerii” instituțiilor, remarcă doctorul în istorie Sergiu Musteață.

„Dacă întrebăm tinerii ce știu despre 7 aprilie, cel puțin studenții mei care vin astăzi nu prea știu. Erau mici atunci și ne dăm seama că memoria noastră este destul de scurtă pentru ceea ce înseamnă cunoașterea realităților din istoria recentă a R. Moldova. Cei mai maturi, inclusiv generația de adolescenți care era atunci – unii care ați fost în Piață, ați simțit, ați perceput altfel evenimentele de atunci, sigur că ați rămas cu o amprentă în memorie. Cei care nu au fost sau cei care vin, din păcate, nu cunosc, deoarece nu se vorbește atât de mult. Ne amintim o dată în an și atunci foarte succint. Pe de altă parte, nu am avut acces la documente, la ceea ce s-a înregistrat și nici instituțiile statului nu au comemorat victimele acelor situații destul de delicate. Bineînțeles, este un episod tragic din istoria Republicii Moldova, care s-a soldat nu numai cu victime, dar și cu o demonstrație de forță a instituțiilor statului”, a menționat profesorul universitar, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.

Fostul șef al ANC: Alocațiile pentru copii continuă să fie plătite, chiar dacă buletinul este anulat

Peste 100 de mii de buletine ale românilor basarabeni au fost anulate din cauza domiciliilor fictive, alimentând speculații privind pierderea cetățeniei, pașaportului și a alocațiilor. Invitat la „Interviurile Telejurnalului”, fostul șef al Autorității Naționale pentru Cetățenie, Silviu Gabriel Barbu, clarifică situația, relatează TVR Moldova.

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, Silviu Gabriel Barbu, explică faptul că anularea vizează strict documentul de identitate și nu afectează cetățenia română. „CNP-ul rămâne valabil, pașaportul rămâne valabil, iar cetățenia nu este pusă în discuție”, a precizat acesta.

Decizia autorităților vine în contextul unor nereguli legate de domicilii. Mai exact, numeroase persoane figurau în acte la aceeași adresă, uneori chiar zeci sau sute. Pentru a limita aceste situații, statul român a introdus regula conform căreia la o adresă pot fi înregistrate cel mult 10 persoane.

Anularea buletinului nu înseamnă pierderea drepturilor sociale. Alocațiile pentru copii, de exemplu, continuă să fie plătite. Probleme pot apărea însă în accesarea acestora, dacă titularul nu mai poate dovedi identitatea cu un act valabil.

Reforma justiției și combaterea corupției, condiții esențiale pentru finalizarea negocierilor de aderare la UE

Republica Moldova nu va putea avansa spre etapele finale ale negocierilor de aderare la Uniunea Europeană fără progrese concrete în reforma justiției și lupta anticorupție, a declarat vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, transmite MOLDPRES.

Oficialul a subliniat că, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, mai multe domenii-cheie rămân decisive pentru parcursul european al țării.

„Aceste reforme prioritare țin de câteva sectoare-cheie și anume urmează să demonstrăm progres semnificativ în reforma justiției, în consolidarea instituțiilor anticorupție, în lupta cu crima organizată, traficul de droguri și tot ce ține de politica de azil și migrație a Uniunii Europene”, a declarat Cristina Gherasimov în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit vicepremierului, aceste criterii, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, reprezintă esența procesului de aderare.

„Fără a demonstra un progres real la aceste capitole, nu vom putea începe să discutăm despre închiderea negocierilor cu Uniunea Europeană”, a punctat oficialul.

În același timp, autoritățile de la Chișinău își propun accelerarea reformelor și alinierea legislației la standardele europene în următorii ani.

Ratingul Moldovei de la agenția Moody’s, la cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani. Munteanu: „Un semnal clar de încredere din exterior”

Agenția internațională Moody’s a îmbunătățit ratingul R. Moldova de la B3 la B2, cel mai înalt nivel acordat țării noastre în ultimii 25 de ani, relatează Agora.md. Evaluarea poate facilita accesul la finanțare externă în condiții mai favorabile, sporirea atractivității țării pentru investiții și proiecte de dezvoltare, informează Ministerul Finanțelor. Într-o postare pe Facebook, premierul Alexandru Munteanu a calificat noul rating drept „un semnal clar de încredere din exterior” și „rezultatul unei munci coordonate la nivel de instituții”.

Ratingul B2 indică că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale.

Noua evaluare indică faptul că țara noastră își poate gestiona mai bine riscurile economice și ar putea obține finanțare externă mai ușor și în condiții mai bune, contribuind inclusiv la administrarea mai sigură a datoriei de stat.

În același timp, ratingul face țara mai atractivă pentru investiții și proiecte de dezvoltare și crește încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali în politica fiscală a Republicii Moldova.

Într-o postare pe Facebook, premierul Alexandru Munteanu a lăudat instituțiile statului și a susținut că noua evaluare indică „pașii clari ai țării spre Uniunea Europeană”.

Cum poate Moldova trage la răspundere Rusia pentru atentatele la securitatea sa? Dezbatere IPN

Impactul ecologic al războiului din Ucraina, conceptul de „ecocid”, dar și responsabilitatea instituțiilor în investigarea crimelor de mediu, au fost principalele teme abordate în cadrul dezbaterii publice „Cum poate Moldova trage la răspundere Rusia pentru atentatele la securitatea sa?”, organizată de Agenția de presă IPN. Participanții la dezbatere au explicat consecințele războiului din Ucraina asupra mediului și au insistat asupra tragerii la răspundere a tuturor actorilor implicați în comiterea infracțiunilor de mediu.

În debutul dezbaterii, expertul Igor Boțan a explicat conceptul de „ecocid”, pentru a înțelege amploarea crimelor produse de bombardamentele Hidrocentralei Novodnestrovsk, de pe Nistru, din Ucraina de către Federația Rusă.

„Ecocidul este distrugerea masivă a mediului prin acțiuni grave, de anvergură, cu consecințe majore asupra biodiversității pământului (prin exploatări de diverse metale sau miniere), apelor (prin deversări uriașe de substanțe nocive, poluante sau resturi foarte greu degradabile, cum sunt materialele plastice, cu consecința producerii „plastic soup”), pădurilor (defrișări prin distrugeri mecanice sau arderi), aerului (prin emisii de gaze toxice, incidente radioactive), faunei și florei (prin otrăvire sau reducerea spațiului considerat habitat natural)”, a explicat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Scumpire fără precedent a carburanților în R. Moldova

Republica Moldova nu renunță la starea de urgență în sectorul energetic, introdusă după ce Rusia a bombardat linia electrică Isaccea-Vulcănești, principala cale de import de curent. Linia a fost reparată, însă, situația în domeniul energetic rămâne fragilă, mai ales că scumpirea carburanților în ultima lună a înregistrat un ritm fără precedent în istoria Republicii Moldova. În aceste condiții, producătorii cer Guvernului măsuri de susținere, avertizând asupra impactului major asupra populației și economiei, relatează RFI.

Sisteme de apărare și supraveghere, prioritate pentru RM: Drone românești testate la Vadul lui Vodă

Situaţia geopolitică din ultimii ani a crescut cererea pentru sistemele de supraveghere şi apărare aeriană. O companie românească producătoare de drone şi alte dispozitive fără pilot a reuşit, în ultimii ani, să se adapteze noilor cerinţe ale pieţei. Dacă, anterior, accentul se punea pe drone pentru agricultură, cinematografie sau alte domenii, acum, firma are o cerere impresionantă pentru aparate destinate sectorului de apărărare. Compania are fabrici în două localităţi din România şi una în Republica Moldova. Una dintre drone a fost testată recent pe aerodromul de la Vadul lui Vodă.

ANA NEAMŢU, jurnalist TVR MOLDOVA: O astfel de dronă poate detecta cu acurateţe obiecte și persoanelor aflate la sol, monitorizarea zonelor de frontieră fiind un domeniu în care poate fi folosită. Ea cântărește 50 de kilograme şi poate zbura la o înălțime de circa 5 km. Aeronava fără pilot este dotată cu sisteme de supraveghere bazate pe inteligența artificială.

Această dronă poate zbura cu o viteză de 160 de kilometri la oră şi se poate afla în spaţiul aerian timp de aproximativ 24 de ore. Costul unei astfel de aparat variază între 200 de mii de euro până la un milion de euro. Producătătorii spun că, săptămânal, repecţionează în jur de 700 de cereri din mai multe ţări, majoritatea din state NATO.

ION MOCANU, co-fondatorul companiei: Contextul geopolitic global a schimbat multe paradigme, din zona de apărare în special. Am observat şi noi o cerere crescută din partea clienţilor care vin cu anumite cerinţe nişate şi specializate pe zona de defense şi securitate.

O bună parte dintre clienţi sunt instituţii guvernamentale, inclusiv din Republica Moldova.

ION MOCANU, co-fondatorul companiei: Astăzi nu se mai pune problema dacă dronele sunt o ameninţare sau dacă trebuie să facem ceva în acest sens, pentru că au devenit foarte accesibile şi pot fi manipulate practic de oricine. Aşa că contează cine le manipulează şi are este intenţia lor. Pornind de la această premiză, vederm imperios necesar  să avem sisteme care, la nevoie, pot contracara sau proteja anumite obiective strategice.

La fabrica din Chişinău sunt produse, anual, în jur de şapte drone. Procesul este unul complicat şi poate dura chiar şi o lună pentru un singur aparat.

„Tribuna” lui Ilan Șor, tocător de bani publici. Amenzile pentru dezinformare aplicate GRT, achitate din bugetul regional

Amenzile de aproape 300 mii lei pentru dezinformare aplicate Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu” din Comrat (GRT) au fost achitate din BUGETUL PUBLIC. Portalul Anticoruptie.md a intrat în posesia unor documente de uz intern, din care reiese că, în 2025, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, condusă la acea vreme de apropiatul lui Ilan Șor, Dmitri Constantinov, a majorat bugetul GRT, pentru 2026, cu peste 400 mii lei. S-a întâmplat după ce conducerea instituției media s-a plâns că nu are resurse pentru a achita amenzile dispuse de Consiliul Audiovizualului (CA), în urma identificării content-ului de propagandă admis. Între timp, în ciuda unor sancțiuni în lanț, postul continuă, deși într-o manieră mai camuflată, să lustruiască imaginea unor politicieni cu viziuni pro-ruse și separatiste. Totodată, cel puțin un angajat al GRT este membru al partidului Moldova Mare, alții au făcut deschis donații pentru Partidul Șansă, ambele formațiuni fiind ghidate din umbră de oligrahul fugar, de la Moscova. La sfârșitul anului trecut, adjunctul bașcanei Evghenia Guțul, Ilia Uzun, își pune semnătura pe un document prin care bugetul GRT a fost suplimentat considerabil. Astfel, pentru 2026, autoritățile din autonomie au majorat bugetul postului de la 10 milioane 500 mii lei la aproape 11 milioane de lei, cu 491 mii lei mai mult. Sursele portalului Anticoruptie.md din regiune au declarat că decizia a fost luată, după ce conducerea GRT s-a plâns că nu are resurse să achite amenzile aplicate de Consiliul Audiovizualului, pentru abateri de la deontologia profesională, dezinformare și propagandă.

„Lăsați-ne să intrăm și vă vom ajuta să țineți Rusia la distanță. Venim cu ceva unic”. POLITICO prezintă un material dedicat intenției R. Moldova de a adera la UE

Chișinăul le-a transmis statelor unde vor avea loc alegeri că este pregătit să le ajute să contracareze campaniile de dezinformare și destabilizare orchestrate de Kremlin. Securitatea a fost dintotdeauna unul dintre principalele motive pentru care Republica Moldova a dorit să adere la Uniunea Europeană. Acum, însă, țara susține că poate contribui și la consolidarea securității blocului comunitar, scrie Politico., citat de Radio Chișinău.

„Aderarea Moldovei este adesea descrisă ca o garanție de securitate pentru țara noastră. Și chiar este. Dar este, în egală măsură, o investiție strategică în propria securitate a Europei”, a declarat pentru Politico Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană.

„Venim cu ceva unic. Avem cunoștințe dobândite cu greu și soluții testate direct pe teren pentru a face față amenințărilor hibride rusești”, a declarat pentru Politico Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al președintei Republicii Moldova.

Fiica și fostul ginere a lui Voicu, cu avere nejustificată de 2,5 milioane de lei

Fostul ginere al deputatului Pavel Voicu și fiica acestuia riscă să le fie confiscată suma de 2,5 milioane de lei. Asta după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială între veniturile și cheltuielile acestora, relatează RISE.

ANI a emis astăzi un act de constatare pe numele lui Adrian Gologan, fost funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului General al Poliției.
Acum două săptămâni, RISE Moldova a solicitat ANI o explicație cu privire la controlul asupra averii lui Gologan, după ce procesul a durat aproape un an și jumătate, până la emiterea unui act. Solicitarea a fost făcută în contextul anchetei „Tranzacțiile imobiliare ale deputatului Voicu”.

Controlul a vizat perioada iulie 2018 – noiembrie 2024 și a fost extins asupra averii deținute în comun cu fosta sa soție, Paulina Voicu. Pe parcursul procedurii de verificare, inspectorul de integritate a documentat tranzacțiile financiare și imobiliare ale familiei Gologan. Conform datelor cadastrale, în perioada respectivă au fost cumpărate trei apartamente, o încăpere nelocativă și un loc de parcare. De asemenea au fost stabilite mai multe tranzacții de mașini de lux, printre care un BMW 530E, un Mercedes CLS, un Lexus NX și un Audi Q8.

Gologan s-a angajat pentru prima dată la Poliție în 2018. La acel moment nu declara nici casă, nici masă. În 2019 s-a căsătorit cu Paulina Voicu, fiica lui Pavel Voicu, care la acel moment era ministru al Apărării. Potrivit declarației de avere depusă de Gologan pentru acel an, nunta le-a adus tinerilor căsătoriți patru milioane de lei, echivalentul a 200 de mii de euro. Invitații ar fi oferit tinerilor, în medie, cadouri bănești între 250 de euro și 12 mii de euro.

Astfel și-a justificat achizițiile de mașini și apartamente făcute ulterior.