Republica Moldova, ședință cu scântei a Consiliului Național de Securitate

Combaterea criminalității transfrontaliere devine o prioritate majoră pentru autoritățile de la Chișinău, în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina, a anunțat, președinta R. Moldova Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, transmite Moldpres.

Șefa statului a avertizat că riscurile pentru securitatea națională sunt în creștere, în special din cauza războiului din Ucraina și a poziției geografice a Republicii Moldova pe coridoarele est–vest, dar și din cauza vulenerabilității  specifice care țin de regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale.

Maia Sandu a vorbit despre intensificarea traficului de arme, droguri și persoane, dar și despre criminalitatea economică la frontieră, inclusiv contrabanda cu țigări. Potrivit acesteia, există riscuri sporite ca arme provenite din războiul din Ucraina să ajungă ilegal pe teritoriul țării.

Un subiect aparte îl reprezintă traficul de droguri, unde Rep. Moldova este folosită ca rută de tranzit spre Uniunea Europeană, fiind în creștere și consumul intern.

„Pierderi comerciale și izolarea țării”? Ce spun cifrele și experții despre relațiile economice cu CSI

Ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Indepente este asociată de unele voci cu pierderi comerciale majore și izolarea țării, relatează TV8.md. Dar ce arată datele statistice privind comerțului extern al Moldovei și în ce măsură acesta rămâne dependent de CSI?

„Cerem să fie oprit procesul de retragere a Republicii Moldova din CSI.”
„În realitate, Moldova depinde de CSI în mai multe privințe.”
„Ieșirea din CSI este în primul rând continuarea ruperii relațiilor economice.”

„În numele integrării europene, Chișinăul ar fi gata să sacrifice economia prin ieșirea din Comunitatea Statelor Independente”, zeci de postări care trimit acest mesaj alarmist au apărut în spațiul online după anunțul autorităților de a denunța acordurile de constituire a Comunității Statelor Independente.

Analiză: Chișinăul abandonează „valiza fără mâner” CSI

Parlamentul de la Chișinău a denunțat vineri Acordul de constituire a CSI. Asta înseamnă că, în cel mult un an, Moldova nu va mai face parte juridic din această organizație controlată de Rusia, relatează dw.com.

Comunitatea Statelor Independente a fost creată ca un surogat al URSS prin care Kremlinul a vrut să mențină țările ex-sovietice în sfera sa de influență. Primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, susține în memoriile sale că Moldova a fost somată de Rusia să adere la această organizație, altminteri riscând dezintegrarea. Un război moldo-rus (în 1992) oricum nu a putut fi evitat, iar Rusia a creat în Moldova enclava separatistă Transnistria, pentru a zădărnici unirea Republicii Moldova cu România sau reorientarea spre Occident.

Organizația prin care Rusia a ținut Moldova în captivitate timp de trei decenii

Rămânerea Moldovei în CSI este incompatibilă cu efortul Chișinăului de integrare europeană – o năzuință a poporului consfințită în Constituția țării ca urmare a referendumului constituțional din octombrie 2024. „Astăzi stăm la o răscruce de drumuri. Decizia nu mai poate fi amânată. Timp de peste trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanț invizibil care ne ținea legați de un trecut care nu ne mai aparține. CSI este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi”, a menționat joi, în Parlament, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi.

Mihai Popșoi, la Conferința privind securitatea în regiunea Mării Negre: R. Moldova susține ferm operaționalizarea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei

Republica Moldova susține ferm operaționalizarea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, precum și înființarea unei comisii de reclamații pentru despăgubiri, a declarat ministrul de externe Mihai Popșoi la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea, relatează Radio Chișinău.

„Suntem solidari cu Ucraina și salutăm reziliența sa în fața agresiunii brutale a Federația Rusă. Datorită faptului că Ucraina rezistă, Rusia este ținută departe de granițele noastre și de restul Europei. Moldova rămâne un susținător ferm al finalizării următoarelor etape care vor conduce la operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei și la înființarea Comisiei de reclamații. Aceste obiective se regăsesc pe lista priorităților țării noastre pe durata Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei”, a afirmat Popșoi.

Popșoi s-a referit și la impactul războiului asupra Republicii Moldova, inclusiv provocările cauzate de războiul hibrid, care depășesc dimensiunile militare convenționale: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și manipulare, precum și presiuni energetice. În același timp, a atras atenția că acțiunile Rusiei în Marea Neagră generează consecințe majore asupra mediului și infrastructurii critice, cu efecte resimțite nu doar în Ucraina, ci la nivel regional.

Conflictul din Orientul Mijlociu afectează producătorii și exportatorii autohtoni: „Multe containere vin înapoi”

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat grav lanțurile logistice, blocând exporturile agricole, relatează Moldova 1. Chiar dacă piața din regiune, în special cea a Arabiei Saudite a devenit accesibilă relativ recent pentru fructele moldovenești, escaladarea conflictului lovește direct în producătorii și exportatorii autohtoni, relatează Moldova1. În ultimii opt ani, Arabia Saudită a devenit a patra piață de desfacere pentru merele din țara noastră.

Pavel Vieru este manager de export al unei companii care deține livezi de mere, prune și caise pe 100 de hectare în apropierea localității Coșernița, raionul Criuleni. Acesta spune că livrările către Orientul Mijlociu și Asia sunt afectate de contextul regional și de problemele logistice. Din acest motiv, compania a decis să suspende temporar exporturile către aceste piețe.

„E adevărat, problemele sunt majore. Acum multe containere se întorc înapoi, noi am oprit lucrul. În prezent, timpul de transport estimat este de 50 până la 60 de zile în Asia și undeva în jur de 40 de zile în zonele mai apropiate, ce face imposibil aproape exportul de fructe”, a spus Pavel Vieru, manager de export.

Cât de sigură este apa pe care o bem? De Ziua Mondială a Apei, experții vorbesc despre accesul la apă potabilă și soluțiile pentru rezolvarea problemelor din domeniu

Poluarea râului Nistru a readus în prim-plan problema calității apei potabile pe care o consumă zilnic cetățenii R. Moldova, țara în care aproape 40 % din populaţie nu  are acces la apă potabilă de calitate. De Ziua Mondială a Apei, sărbătorită anual pe 22 martie, ZdG a discutat cu experți în domeniu despre accesul la apă, calitatea acesteia și principalele probleme cu care se confruntă R. Moldova în acest domeniu.

Câți oameni din R. Moldova au acces la apă și de ce majoritatea cetățenilor nu pot bea apa de la robinet? De ce atât de multe sate încă nu au acces la apă? Ce măsuri trebuie luate pentru a îmbunătăți calitatea apei în R. Moldova?

Valeriu Cazac, doctor în științe ale mediului, Universitatea Tehnică a Moldovei

Există încă multe localități din R. Moldova care nu au acces la apă potabilă în sistem centralizat și se bazează pe apă din fântâni sau din izvoare. Această problemă este una veche și discutată încă din 1991. Toate guvernele au promis că vor asigura populația cu apă și canalizare. Din păcate, foarte puține lucruri au fost realizate. În unele localități s-au făcut proiecte fragmentare, iar în altele nu s-a făcut aproape nimic din ceea ce s-a promis.

Astăzi, aproximativ 70% din sursele de alimentare cu apă utilizate de sectorul rural provin din fântâni, iar multe dintre acestea au o calitate nesatisfăcătoare. Există și localități care au foraje arteziene și sisteme de apeduct construite, însă multe dintre aceste proiecte au fost incomplete. Majoritatea proiectelor de alimentare cu apă nu au fost însoțite de sisteme de canalizare.

Astfel, chiar dacă aducem apă la robinet, creăm o problemă cu efect întârziat. După ce apa este utilizată, ea trebuie evacuată. Dacă nu există canalizare, apele uzate sunt deversate în sol și poluează apele freatice (ape subterane, n.r.).

Procurorii cer 25 de ani de închisoare pentru Plahotniuc. Reacția lui avocatului oligarhului

Procurorii au solicitat în ședința de luni, 23 martie, 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc. De asemenea, acuzatorii de stat au cerut arestul preventiv până la o sentință definitivă. Oligarhul a fost absent de la ședință, relatează TVR Moldov.

„Acuzarea de stat ajunge la concluzia că corectarea acestuia ar putea avea loc în cazul în care instanța de judecată va aplica pedeapsa inculpatului Plahotniuc Vladimir cu izolarea acestuia de societate. Astfel, prin cumul total (…), prin concurs de infracțiuni, urmează a fi aplicată pedeapsa pe un termen de 25 de ani de închisoare”, a solicitat procurorul Alexandru Cernei.

Lucian Rogac, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, susține că fostul lider democrat este nevinovat și a calificat solicitarea procurorilor drept una „exagerată și motivată politic”.

„Considerăm că clientul nostru este nevinovat. Toate acuzațiile sunt nefondate. Poartă un caracter pur declarativ. Cât privește termenul solicitat de acuzare, considerăm că aceștia au luat drept bază termenul maxim posibil aplicat unei persoane. Din acest considerent, au reieșit la solicitarea unei pedepse maxime”, a declarat Rogac.