Republica Moldova, vise și promisiuni europene la Erevan

Nicușor Dan, despre negocierile de aderare ale R. Moldova la UE: „O să avem un răspuns până la sfârșitul lunii iunie”

Președintele României, Nicușor Dan, admite că R. Moldova ar putea primi, până la finalul lunii iunie, un răspuns privind deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută în urma reuniunii Comunității Politice Europene (CPE) de la Erevan, unde au avut loc și discuții în cadrul Grupului de sprijin pentru R. Moldova, relatează agora.md.

Potrivit șefului României, în cadrul Grupului de sprijin pentru R. Moldova, la care au participat mai mulți lideri europeni, discuția s-a axat pe aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.

Concluzia a fost că, așteptând răspunsul Ungariei la intrarea Ucrainei, care este legată de cea a Moldovei, o să avem un răspuns până la finalul lunii iunie în ceea ce privește Moldova și să sperăm că răspunsul va fi pozitiv, în sensul că Moldova va începe, oficial, procesul de intrare în Uniune, cu primul cluster.

Nicușor Dan a mai menționat că blocajul actual este legat, în mare parte, de relațiile bilaterale dintre Ungaria și Ucraina, și că, în prezent, sunt purtate discuții în acest sens.

A existat o poziție a Ungariei pe care așteptăm să o vedem precizată. Asta depinde de discuțiile bilaterale Ungaria -Ucraina pe comunitatea maghiară din Ucraina și de discuțiile dintre Ungaria și UE despre fondurile europene, care o parte au fost blocate de Uniune (…) Răspunsul o să fie foarte curând și eu sper să fie unul pozitiv. Din partea noastră am spus două lucruri: susținem pe deplin integrarea Moldovei și chestiunile de comunitate între Ungaria și Ucraina nu sunt atât de importante, pe ale noastre le-am discutat și a existat disponibilitate pentru asta.

Summitul CPE // Maia Sandu, întrevedere cu mai mulți lideri europeni. Consolidarea păcii și securității în R. Moldova, pe agenda discuției

Președintele R. Moldova, Maia Sandu, aflată într-o vizită de lucru la Erevan, unde participă la cea de-a opta ediție a Summitului Comunității Politice Europene, a avut o întrevedere cu conducerea României, Franței, Poloniei, Italiei, Regatului Unit, precum și liderii UE, relatează deschide.md. În cadrul discuției, părțile au abordat mai multe subiecte privind viitorul european al Republicii Moldova și consolidarea păcii și securității în statul nostru.

„Astăzi la Erevan, alături de prietenii noștri — România, Franța, Polonia, Italia, Regatul Unit — și împreună cu Comisia Europeană, Consiliul European și țările care dețin în 2026 președinția rotativă a Consiliului UE, Cipru și Irlanda, am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană și pașii următori pe drumul nostru spre aderare”, se arată în mesajul publicat de șeful statului.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris după întrevederea cu Maia Sandu că R. Moldova este o poveste europeană de succes.

„Astăzi ne-am reafirmat sprijinul – un Plan de Creștere de 1,9 miliarde de euro, care este în curs de implementare și un parcurs european din ce în ce mai credibil. Te poți baza pe sprijinul deplin al Europei, dragă Maia Sandu”, a scris oficialul european.

Cazul lui Alexandru Bălan, exemplu al influenței Rusiei în RM; Expert: „Securitatea națională e mereu în pericol”

Cazul fostului director adjunct SIS, Alexandru Bălan, readuce în prim-plan vulnerabilitățile sistemului de securitate al Republicii Moldova și mecanismele prin care Federația Rusă își menține influența în regiune, relatează Jurnal.md. Analistul politic Mihai Isac susține că includerea lui Bălan în schimbul internațional de persoane a fost o prioritate pentru Moscova, în timp ce Iurie Ciocan atrage atenția asupra riscurilor din interiorul instituțiilor, inclusiv legate de pregătirea ofițerilor în Federația Rusă. Potrivit experților, cazul Bălan nu este unul izolat, ci reflectă un fenomen mai amplu de infiltrare și presiune asupra statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Mihai Isac afirmă că situația lui Alexandru Bălan trebuie analizată în contextul mai larg al relației dintre Republica Moldova și Federația Rusă, dar și al practicilor utilizate de Moscova în plan internațional. Expertul subliniază că securitatea națională rămâne vulnerabilă, iar cazul Bălan ar putea avea implicații juridice și pe viitor. Totodată, el atrage atenția asupra modului în care Rusia utilizează arestările și schimburile de persoane ca instrumente strategice.

„Securitatea națională a Republicii Moldova este mereu în pericol, indiferent dacă vorbim doar de cazul Bălan sau și de alte cazuri. Grațierea semnată de doamna președintă Maia Sandu are efect doar în acest caz. În eventualitatea în care se va deschide un alt caz penal, domnul Bălan va fi supus acestui proces juridic. În primul rând, mai are de înfruntat și procesul juridic din România. Există probabilitatea ca pe viitor să fie inițiate noi cauze penale pe măsura descoperirii amploarei acțiunilor domnului Bălan. Dar ar trebui să uităm acest basm că domnul Bălan lucra pentru KGB-ul de la Minsk (…). Partea rusă a insistat foarte mult ca domnul Bălan să facă parte din acest schimb. Trebuie să ne uităm cu atenție și la ceilalți membri ai grupului de persoane schimbate la această graniță. Vorbim de persoane care au avut de suferit din cauza regimului din Belarus. Trebuie să ne atragă atenția și această diplomație a ostaticilor implementată de Federația Rusă. Practic, Federația Rusă are în acest moment, sub diferite forme de arest, zeci de cetățeni ai statului Republica Moldova, cetățeni care pe parcurs ar putea să fie folosiți drept monedă de schimb pentru rezolvarea unor cazuri similare. Federația Rusă arestează, practic lunar sau la câteva luni, și cetățeni ai Statelor Unite, ai Marii Britanii, ai Franței. Este clar că domnul Bălan a provocat daune pe care nici nu le putem imagina”, a declarat Mihai Isac, analist politic și expert în spațiul Mării Negre.

Expertul a mai subliniat gravitatea pozițiilor ocupate de Bălan în cadrul SIS și accesul acestuia la informații sensibile, dar și rețelele de relații dezvoltate în timp în afara țării.

Telegram – infrastructura invizibilă a infracțiunilor digitale: de la droguri livrate fără contact la fraude și corupere electorală

De la „magazine” de droguri ascunse în canale criptate până la scheme sofisticate de fraudă și rețele de corupere electorală, aplicația Telegram a devenit în ultimii ani un instrument important folosit de infractori pe internet, relatează ZDG.md. Datele Inspectoratului General al Poliției arată că problema nu ține doar de R. Moldova, ci de o transformare globală a criminalității, în care tehnologia îi ajută pe infractori să acționeze mai repede, să fie mai greu de prins și să câștige mai mult.

„În prezent, nu există o cooperare eficientă între Poliția R. Moldova și platforma «Telegram»”, afirmă IGP. Mai mult, „pentru perioada aproximativă a anilor 2024 până în prezent, au fost adresate platformei «Telegram»  peste 400 de solicitări oficiale doar în domeniul drogurilor, acțiuni care au rămas fără recepționare sau răspuns”, precizează Poliția.

Droguri, șantaj și fraude: „topul” infracțiunilor facilitate de Telegram

Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), „pe teritoriul R. Moldova avansează mai multe tipuri de infracțiuni săvârșite în mediul online, însă cele mai facilitate prin intermediul aplicației Telegram sunt circulația ilicită a drogurilor, escrocherii și fraude online, infracțiuni financiar-bancare, corupere electorală, șantaj.”

Dintre acestea, traficul de droguri este unul dintre cele mai sofisticate exemple de utilizare a platformei. Poliția descrie un sistem bine organizat, care funcționează ca o afacere: „crearea magazinelor online criptate (codate, n.r.) și securizate; controlul activității ilicite de la distanță și operarea din afara țării; reducerea riscului de identificare; recrutarea persoanelor pentru diverse servicii de transportare, distribuire, ambalare, porționare și depozitare”.

În acest ecosistem, plata se face în criptomonede, iar urmele banilor sunt ascunse prin metode speciale (așa-numita „spălare a banilor”), prin schimburi valutare online organizate chiar pe Telegram. „Achitarea cumpărăturilor evită contactul direct între cumpărător și vânzător”, precizează IGP.

Eliminarea unui candidat din cursa pentru Primăria Orhei stârnește un val de reacții politice. Cum răspunde CEC

Politicieni din diferite tabere critică excluderea din cursă a candidatului Partidului „Democrația Acasă”, Victor Perțu, la Primăria Orhei, pentru legături cu oligarhul Ilan Șor. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, spune că decizia are la bază argumente „temeinice”, relatează EuropaLiberă.

La Orhei urmează să aibă loc alegeri noi ale primarului pe 17 mai, după ce fosta primăriță, Tatiana Cociu, aleasă din partea unei formațiuni afiliate lui Ilan Șor, și-a dat demisia la finele anului trecut, când oligarhul fugar anunțase că-și sistează „proiectele sociale” din R. Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a susținut.

Printre cei 10 candidați la Primăria Orhei este și unul dintre membrii echipei Partidului „Șor” de la Orhei – Victor Perțu. Acum, el candidează din partea Partidului „Democrația Acasă” – o formațiune care se declară pro-europeană, dar care promovează idei apropiate curentului suveranist.

În urma unei sesizări depuse de candidatul înaintat la Orhei de partidul de guvernământ PAS, Sergiu Stanciu, CEC a constatat, pe 2 mai, că ar exista „un bloc electoral camuflat” între „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”, declarat neconstituțional și lichidat acum 3 ani, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu în cursa electorală.

Alegerile din Găgăuzia: Chișinăul și Comratul fac primii pași spre armonizarea legislației electorale

Alegerile din Găgăuzia nu vor putea fi organizate pe 21 iunie. Totuși, în urma întâlnirii a celor două grupuri de lucru, Comratul și Chișinăul au făcut un pas spre soluționarea crizei politice, relatează Moldova1.

Întâlnirea grupurilor de lucru de la Chișinău și Comrat a avut loc în incinta Președinției. Ambele părți au fost reprezentate de deputați ai Parlamentului și ai Adunării Populare a Găgăuziei (APG). La discuții a participat și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica.

„Am stabilit conturul subiectelor care trebuie să facă obiectul discuțiilor și care urmează să fie fixate în actul normativ – hotărârea pe care o va adopta Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Dar subliniez că am definit doar liniile generale. Acum vom pregăti documentul, iar detalierea va avea loc pe parcursul săptămânii”, a declarat vicepreședintele APG, Gheorghe Leicu.

Potrivit deputatei Larisa Voloh, pentru Chișinău este importantă armonizarea normelor dreptului electoral din autonomie cu Codul electoral național.

„Vom lua în calcul acele particularități ale sistemului electoral al Găgăuziei. De exemplu, cunoașterea limbii găgăuze, cenzul de vârstă pentru candidații la funcții elective, precum și perioada de ședere în Găgăuzia pentru alegători”, a menționat Larisa Voloh.

Extrădarea lui Ilan Șor este în desfășurare: Autoritățile din R. Moldova așteaptă răspunsul Rusiei

Procesul de extrădare a lui Ilan Șor este în desfășurare, însă autoritățile de la Chișinău nu pot indica un termen exact pentru aducerea acestuia în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1, care a precizat că Republica Moldova a transmis deja cererea oficială de extrădare, însoțită de dosarul complet și materialele probatorii.

Potrivit acestuia, procedura se desfășoară în conformitate cu normele internaționale, iar Convenția europeană privind extrădarea nu prevede termene fixe, ceea ce face ca durata procesului să depindă de autoritățile statului solicitat.

„Republica Moldova, vă asigur că a respectat întocmai procedura în deplină conformitate cu standardele europene și la etapa de față suntem în așteptarea unui răspuns oficial. Am remis cerere de extradare, bineînțeles, cu întreg dosarul, cu materiale, dar așteptăm, conform procedurii, reacția instituției respective”, a explicat ministrul Cojuhari.

Oficialul a precizat că autoritățile moldovene respectă strict normele internaționale și depun toate eforturile pentru ca procedura să fie realizată corect.

„Sunt ferm convins că adevărul mereu învinge”, a adăugat el.

Moldova primește încă 189 de milioane de euro pentru reforme

Republica Moldova a primit încă 189 de milioane de euro din partea Uniunea Europeană, bani care fac parte din Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro destinat țării noastre. Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit oficialului, fondurile nu vor fi folosite pentru acoperirea deficitului bugetar, ci exclusiv pentru investiții și proiecte de dezvoltare economică.

„Nu vor fi completate găurile din bugetul de stat, ei sunt pentru dezvoltare, pentru investiții”, a declarat ministrul.

Osmochescu susține că Republica Moldova a obținut această tranșă după ce ar fi implementat aproape 93% din reformele asumate pentru anul 2025.

O parte din bani vor merge către programe de ajutor de stat pentru domenii considerate strategice, precum agricultura, energia, industria și IT-ul. Proiectele mari, de peste 20 de milioane de lei, vor putea primi până la 70% sprijin sub formă de granturi și facilități fiscale.