
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat luni că a decis să prelungească cu 60 de zile ordonanţa privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază.
„Am decis să prelungesc cu 60 de zile ordonanţa privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Românii trebuie să aibă parte în continuare de o stabilitate a preţurilor la alimente, după nebunia creşterilor speculative din trecut. Constat că şi cei care în trecut au criticat această măsură recunosc acum că, în lipsa ei, preţurile ar fi crescut cu până la 20%. Este clar că plafonarea a temperat creşterile speculative de preţuri, a ajutat la scăderea inflaţiei şi la menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei”, a scris Ciolacu, pe Facebook.
El a precizat că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţurile din luna decembrie 2023 au fost cu 5,8% mai mari faţă de cele din decembrie 2022, în timp ce în luna iunie 2023 (înainte de introducerea acestei măsuri) diferenţa faţă de aceeaşi lună din anul precedent era de aproape 18%.
„În paralel, voi continua dialogul cu marile lanţuri de magazine, cu care am avut şi astăzi o discuţie foarte constructivă, pentru a construi împreună un mecanism pe termen lung bazat pe un parteneriat stat-mediu de afaceri prin care preţurile să fie ţinute sub control. Am o singură condiţie: ca producătorii şi procesatorii români să aibă parte de un tratament corect”, a menţionat prim-ministrul.
Premierul Marcel Ciolacu a discutat luni, cu reprezentanţii sectorului de retail despre plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, măsură care ar putea fi prelungită şi după data de 31 ianuarie 2024.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, declara la mijlocul lunii ianuarie, la finalul unei întâlniri cu mediul asociativ, că îşi doreşte prelungirea acestei măsuri şi după data de 31 ianuarie 2024, luând în calcul şi introducerea de noi produse pe listă, însă o decizie va fi luată numai în urma dialogului cu retailerii şi procesatorii şi după ce va discuta cu premierul Marcel Ciolacu.
„Din punctul meu de vedere, aşa cum am spus, îmi doresc ca această ordonanţă să fie prelungită (…) Această ordonanţă, când a fost emisă de Ministerul Agriculturii, s-a bazat pe anumite studii, pe consumul pe care familiile cu venituri mici şi medii îl au în România. Aceste alimente de bază au fost introduse pentru că românii îşi doreau, prin studiile pe care le-am făcut, ca aceste preţuri la alimente să fie reduse”, a spus Florin Barbu, pe 17 ianuarie.
Pe de altă parte, retailerii au venit cu propunerea de a fi introdus un mecanism care să permită o intervenţie punctuală, dacă există creşteri nejustificate de preţ în cazul unor produse. În opinia lor, această intervenţie ar presupune, printre altele, acordul voluntar, promoţii, reducerea adaosului comercial punctual sau plafonarea preţului acelui produs.
„În relaţia cu consumatorul noi suntem parteneri, pentru că avem acelaşi obiectiv şi anume ca aceşti consumatori, cetăţenii din România, să aibă acces la produse, acest acces să fie facil, să existe varietate şi volum de marfă permanent. Pe de altă parte, tot împreună să căutăm metode, variante prin elemente adverse, precum inflaţia sau poate alte elemente care pot modifica punctual disponibilitate anumitor produse pe raft la preţuri corecte, să fie influenţate. Din acest punct de vedere am văzut şi poziţia avută de reprezentanţii asociaţiilor de procesatori şi micii comercianţi. Există în continuare totuşi o anumită îngrijorare vizavi de modalitatea în care, poate, se va continua cu acest proiect”, a spus atunci directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale (AMRCR), George Bădescu.
Acesta a adăugat că este important modul în care va continua să funcţioneze acest proiect, pentru că în piaţă funcţionează concurenţa, iar performanţa companiilor trebuie să decidă serviciile şi preţurile în relaţia cu consumatorii.
Cel mai tranşant a fost preşedintele federaţiei Romalimenta, Sorin Minea, care a declarat că prelungirea plafonării este „catastrofală” nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final.
„În primul rând, plafonarea este făcută, din punctul nostru de vedere, greşit, pentru că sunt prinse doar procesarea şi retailul, producţia, deci furnizorul de materii prime nu are niciun fel de plafonare, iar în ultimul timp, preţurile materiilor prime în România sunt mai mari decât afară. Deci preţurile cresc, dar cresc în detrimentul nostru. (…) Cererea noastră este clară: prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final”, a declarat Sorin Minea.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare a intrat în vigoare pe 1 august 2023, pentru o perioadă de trei luni, cu 14 grupe de produse alimentare: pâinea, laptele de vacă proaspăt, brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu din lapte de vacă, făină albă de grâu, mălai, ouă, ulei de floarea soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeţi albi vrac, zahăr alb tos.
La finele lunii octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu 90 de zile a măsurii de limitare a adaosului comercial la unele alimente, incluzând şi noi produse în această listă, în total fiind 21. Astfel, lista produselor cu adaos comercial plafonat a fost extinsă cu: orez – bob rotund, cozonac, bulion de roşii, smântână 12% grăsime, margarină, drojdie, pere, usturoi şi carne tocată.
Termenul limită privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este 31 ianuarie 2024.
Castiga samsarul,nu producatorul!pe langa samsar si cel care pune marfa pe raft!legi neclare,lasa loc de mersul sarpelui!si pentru controlor!
„laptele de vacă proaspăt,”
bye-bye plafonare!
Nici un pret de produs nu trebuie plafonat, ca la energie, trebuie subventionat consumatorul in functie de venitul sau. Nu trebuie subventionati toti consumatorii si aia bogati. Apoi nu toata lumea consuma acelasi produs. Apoi, subventionarea prin voucere evita evaziunea fiscala, dispare cache-ul. In plus, guvernul nu da bani, el colecteaza ANTICIPAT darile catre stat prin aceste ajutoare. Treaba este foarte simpla, nu stiu ce hal de consilieri are buzoianul. In fine, capitalismul este greu cand vii din ceausism, de la 3 clase, ca trenul, 1, 2 si bou-vagon.
Cumva Retailer în limba română înseamna Escroc? De ce nu vorbiți și scrieți total în limba romana, excroci-bugetari de lux din politica românească?