Retragere tactică în fața valului de extremă dreapta

În urmă cu aproape un an, Serviciul Federal pentru Protecția Constituției din Germania (serviciul intern de informații) – BfV – a clasificat oficial Alternativa pentru Germania ca partid de extremă dreapta. A făcut asta în baza unui lung raport care arăta că partidul este o amenințare pentru ordinea democratică și constituțională. Ca urmare, serviciul de informații a putut recurge la măsuri sporite de supraveghere a partidului.

Imediat, în Bundestag s-a creat o coaliție ad-hoc pentru scoaterea în afara legii a AfD. Deputații astfel coalizați au căutat să obțină majoritatea necesară pentru a sezisa Curtea Constituțională în acest sens. Demersul lor nu s-a concretizat până acum.

Extrema dreaptă câștiga un proces cu serviciul german de informații

Și va fi mult mai dificil după 26 februarie. Este ziua în care instanța de contencios administrativ din Frankfurt a decis că serviciul de informații trebuie să retragă clasificarea ca ”extremist” a partidului AfD. Decizia poate fi atacată. Curtea a arătat că există suspiciuni că unii oficiali ai partidului nu respectă drepturile constituționale. Însă concluzia este că dovezile aduse de serviciul de informații sunt insuficiente pentru a extinde anatema asupra întregului partid. După verdictul de la Frankfurt, va fi mult mai greu pentru partidele tradiționale să adune voturile pentru sesizarea Curții Constituționale. Iar probabilitatea ca instanța de la Karlsruhe să decidă scoaterea în afara legii a AfD ar fi mult mai mică acum.

Die Zeit scrie că mulți experți germani au subliniat că raportul de 1100 de pagini al serviciului de informații este prea ”subțire”. Luate individual, informațiile păreau grave. Luate ca un tot, nu reușeau însă să dea imaginea unui partid care amenință Constituția. Judecătorii au făcut diferența între cazuri individuale ale unor lideri și acțiunea partidului în ansamblu. Verdictul este unul rușinos pentru serviciul de informații, srie Die Zeit. ”Au suprainterpretat dovezile culese ani de zile pe rețelele sociale. Iar de pierdut au și politicienii social-democrați și ecologiști care au folosit raportul BfV ca bază pentru a cere interzicerea AfD”.

Societatea se schimbă, extrema dreaptă se banalizează

BfV s-a axat pe cazuri particulare: liderul extremis Bjorn Hocke, șeful partidului in Thuringia, fosta organizație de tineret Junge Alternative, contactele unor lideri ai partidului cu extremistul austriac Martin Sellner, așa-zisele pacturi pentru ”remigrare” cu extremiștii austrieci. Nimic nu a indicat o politică a partidului pentru expulzarea nediscriminatorie a imigranților din Germania.

Presa germană scrie că decizia tribunalului din Frankfurt era așteptată. Societatea germană se schimbă, discursul despre ”remigrare” au devenit un loc comun în campaniile electorale, partidele de centru-dreapta încep să preia acest discurs. În 2025, un tribunal din Leipzig a dat un verdict asemănător când a permis publicarea pe mai departe a unei reviste considerată de extrema-dreapta. Se pare că justiția se ferește de decizii care ar provoca iritare în societate. AfD este cel mai puternic partid din opoziție și al doilea din țară.

Acum, AfD are vânt în pupa. Verdictul favorabil, fie el și provizoriu, vine înaintea alegerilor din landurile Baden-Wurttemberg, Bavaria si Renania-Palatinat. Rivalii politici de la centru nu pot trage decât speranța că verdictul de la Frankfurt nu le va mai permite celor din AfD să prezinta ca victime ale unui serviciu de informații.

”Dezinfectarea” democrației franceze

În Franța, situația nu diferă mult. În luna iulie, Marine Le Pen, lidera Rassemblement National va afla dacă va putea candida la alegerile prezidențiale din aprilie 2027 sau va fi condamnată într-un dosar de fraudă cu fonduri UE. Înlocuitorul ar urma să fie tânărul președinte al partidului extremist – Jordan Bardella.

The Times scrie că, între timp, președintele Emmanuel Macron ”blindează” instituțiile statului împotriva unei potențiale victorii prezidențiale a extremiștilor. Este o practică nu tocmai în spiritul democrației, pentru care au fost acuzați recent conservatorii lui Jaroslaw Kaczynki, în Polonia.

Macron blindează statul pentru extrema dreaptă

În fruntea armatei Franței a fost numit generalul Fabien Mandon, până de curând consilier al președintelui. Mandon este cel care a spus că francezii trebuie să se obișnuiască cu ideea că copiii lor pot muri într-un război. Macron a numit un nou președinte la Curtea de Conturi. A fost schimbat recent și președintele Consiliului Constituțional. Dar și guvernatorul băncii centrale. Sunt funcții din care poate fi supravegheate finanțele guvernului, chestiunile legale. În 2026 urmează să fie trimiși sau reconfirmați nu mai puțin de 60 de ambasadori ai Franței. Vor fi și cei din SUA, Marea Britanie, Germania, Ucraina. Președintele Macron și guvernul său minoritar condus de Sebastien Lecornu înlocuiesc șefii unor instituții importante, cu mandate lungi, pentru a nu da oportunitatea unui eventual guvern de extremă să facă propriile numiri.

Un alt caz este posibila retragere a Christinei Lagarde de la Banca Centrală Europeană în cursul acestui an. La Paris, și nu numai, există teama că o victorie a extremei dreapta în 2027, ar complica alegerea unui președinte al BCE. ”Asistăm la o lovitură de stat administrativă, președintele încearcă să împiedice acțiunea noului guvern instalându-și prietenii în toate colțurile statului”, a spus Le Pen.

Cu democrația pe democrație calcând

Jan-Werner Mueller profesor german la Universitatea Princeton, sugera că partidele extremiste ar trebui interzise în țările democratice occidentale imediat ce apar, ulterior existând riscul ca ele să devină suficient de populare încât scoaterea în afara legii să duca la proteste masive și destabilizarea statului. În cazul in care un partid extremist a devenit relevant, Mueller este pentru aplicarea interdicțiilor individuale, fără scoaterea în afara legii a întregii formațiuni. ”Dacă politicianul are un comportament antidemocratic, interdicția nu este doar justificată, ci și necesară”, scrie Mueller. Rezultatul ar fi partide naționaliste „dezinfectate”, care nu ar mai fi rivali politici periculoși pentru partidele tradiționale.

În Germania și Franța asistăm la afirmarea conceptului de ”democrație militanta”, o democrație care se apără de propriile slăbiciuni. ”Una dintre cele mai bune glume ale democrației este ca le oferă dușmanilor ei mijloacele cu care să o distrugă”, spunea Joseph Goebels. Președintele Macron încearcă să se asigure că instituții majore ale statului vor fi bine izolate de voința electoratului. În Germania, pactul nescris pentru împiedicarea ajungerii la putere a extremei dreapta, rezistă. Însă în ambele țări se observă pregătirea pentru retragerea pe un nou aliniament defensiv, pe fondul reorientării electoratului.