Revine modelul sovietic: Ce cărți sunt ascunse de public în Rusia

Ministerul Culturii din Rusia și Biblioteca de Stat din Moscova pregătesc un arhivă cu acces restricționat pentru literatura considerată „rusofobă și distructivă”, potrivit informațiilor prezentate în text. Cărțile considerate indezirabile ar urma să fie retrase din colecțiile publice și depozitate separat. Nu este încă limpede cine va avea acces la acest fond și nici cine va decide ce titluri sunt incluse, scrie Berliner Zeitung.

Directorul Bibliotecii de Stat, Vadim Duda, vorbea la sfârșitul anului trecut despre aproximativ 10.000-12.000 de cărți „rusofobe”. Însă în iunie 2026 estimarea ajunsese la circa 18.000 de exemplare. Printre acestea s-ar afla și cărți retrase din bibliotecile teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

Ce înseamnă „literatură distructivă” în Rusia

Criteriile sunt foarte largi. Potrivit lui Duda, sunt vizate lucrări care pun sub semnul întrebării rolul Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial, prezintă istoria rusă diferit de versiunea oficială de la Moscova sau atribuie rușilor caracteristici negative.

Termenul „distructiv” poate fi însă interpretat extensiv. Astfel, ar putea fi afectate literatura ucraineană, cărțile istorice și operele unor autori declarați în Rusia „agenți străini”. De asemenea, în vizor ar putea intra cărți care abordează teme precum comunitatea LGBTQ, consumul de droguri sau colonialismul și care intră în conflict cu legislația rusă privind cenzura.

Presiunile asupra autorilor indezirabili există deja. Bibliotecile de stat nu mai achiziționează cărți noi semnate de scriitori incluși pe lista „agenților străini”. Pentru autori precum Boris Akunin (aflat in exil) și Dmitri Bîkov (care a suspectat ca a fost victima unei tentative de otrăvire în avion, în 2019, cu un înainte de un atentat similar la viața lui Alexei Navalnîi), acest lucru înseamnă că operele lorvor  dispărea treptat din bibliotecile publice.

Modelul sovietic Spețshran

Noul sistem amintește de Spețhran, fondul din perioada sovietică în care erau depozitate cărțile interzise. O simplă menționare a unei persoane ulterior persecutate de regim era suficientă pentru ca o carte să fie retrasă.

Sistemul actual nu este identic, scrie Berliner Zeitung. În URSS, Spețhran făcea parte dintr-un mecanism centralizat de cenzură controlat de partid și serviciile de informații. Acum, sistemul este mai puțin centralizat. Kremlinul vrea să transmit un mesaj: statul nu încearcă să controleze fiecare carte, ci să izoleze autorii, editorii și operele considerate critice. Spre deosebire de perioada sovietică, cărțile pot continua să circule pe internet, în străinătate sau în format digital. Cu toate acestea, retragerea lor din bibliotecile publice poate contribui la marginalizarea literaturii incomode și la consolidarea controlului ideologic.