Revoluție în politica externă a UE. 11 state, inclusiv România, cer eliminarea dreptului de veto

Apel comun pentru deblocarea deciziilor strategice

Inițiativa reunește o coaliție influentă compusă din Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia. În documentul adresat Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, semnatarii avertizează că menținerea cu orice preț a regulii unanimității vulnerabilizează poziția globală a Uniunii Europene în fața rivalilor sistemici, potrivit euronews.com.

„Cultura consensului din cadrul Uniunii reprezintă o sursă esențială de legitimitate. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru obținerea consensului ori de câte ori este posibil. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că această cultură a consensului favorizează acțiunea comună, în loc să o blocheze – altfel vom avea legitimitate, dar vom fi lipsiți de putere”, se precizează în scrisoarea semnată de cele 11 capitale.

Motivele reformei: Lecțiile lăsate de crizele recurente

În conformitate cu tratatele actuale, deciziile majore din politica externă și de securitate comună necesită votul unanim al tuturor celor 27 de state membre, oferind fiecărei capitale posibilitatea de a bloca întregul proces decizional. Această vulnerabilitate instituțională a fost exploatată frecvent în anii precedenți de lideri precum fostul premier maghiar Viktor Orban, care a condiționat sancțiuni sau ajutoare financiare de dosare complet deconectate de agenda externă, cum a fost blocajul acordării împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Statele semnatare atrag atenția că actualul context geopolitic, caracterizat prin războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și tensiuni regionale în creștere, nu mai permite amânări birocratice sau utilizarea veto-ului ca instrument de negociere tranzacțională internă.

Cele cinci principii pentru tranziția la majoritatea calificată, pentru renunțarea la dreptul de veto în cadrul deciziilor UE

Pentru a restabili eficiența diplomației europene fără a modifica formal tratatele fondatoare, grupul celor 11 state propune adoptarea a cinci reguli fundamentale de lucru:

• Respectarea cooperării loiale: Afirmarea principiilor de solidaritate mutuală și colaborare sinceră între guverne.
• Abținerea constructivă: Înlocuirea folosirii dreptului de veto prin abținere activă atunci când un stat nu susține o decizie, permițând celorlalți să avanseze.
• Separarea dosarelor: Interzicerea condiționării deciziilor de politică externă de alte chestiuni legislative sau bugetare fără legătură directă.
• Activarea clauzelor pasarelă: Explorarea mecanismelor prevăzute la Articolul 31 din Tratatul UE pentru aplicarea votului cu majoritate calificată (QMV).
• Justificarea opoziției: Obligația de a prezenta motive substanțiale și vitale de securitate națională în cazul oricărui refuz de aliniere.

Dilema instituțională și perspectivele unei ferestre de oportunitate

Deși trecerea la majoritatea calificată ar conferi Uniunii o viteză de reacție sporită în fața crizelor internaționale, procedura se confruntă cu un obstacol juridic structural: însăși activarea „clauzei pasarelă” presupune consensul tuturor celor 27 de state membre. Statele de mici dimensiuni privesc adesea dreptul de veto ca pe un scut defensiv împotriva dominației marilor puteri economice din vestul Europei, motiv pentru care țări precum statele baltice nu s-au alăturat demersului.

Cu toate acestea, inițiatorii susțin că momentul politic actual oferă o fereastră rară de oportunitate pentru reformă, pe fondul schimbărilor de la Budapesta și al incertitudinilor electorale viitoare din marile capitale occidentale. În paralel, Germania și Franța explorează consolidarea atribuțiilor Înaltului Reprezentant, sub coordonarea directă a președinției Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen, pentru a asigura o voce unitară și coerentă pe scena mondială.