La Bucureşti, pe 30 aprilie, a avut loc cea de a treia reuniune a Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM), consacrată reglementărilor urbanistice şi patrimoniului arhitectonic din localitate.
Pe lângă membrii GIMPCRM, la întâlnire au fost invitaţi şi au participat Preşedintele Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) – prof. univ. dr. Emil Barbu Popescu, prof. univ. dr Alexandru Sandu şi prof. univ. dr. Augustin Ioan. În vederea unui schimb de opinii profesionale, au mai fost invitaţi şi alţi reprezentanţi ai unor alte organizaţii non-guvernamentale preocupate de problematica patrimoniului din Roşia Montană.
Un loc important în economia întâlnirii GIMPCRM de la Bucureşti l-a avut discutarea impactului pe care îl va avea proiectul de exploatare propus de RMGC asupra patrimoniului arhitectonic al localităţii, dată fiind amploarea activităţilor industriale planificate, măsurile preconizate de RMGC, care urmăresc minimizarea impactului, precum şi programele de restaurare a patrimoniului construit.
În vederea unei cunoaşteri exacte a situaţiei actuale, dar şi a modului în care este proiectată realizarea investiţiei în zona aflată în afara ariei de protecţie, arh. Doina Harda, din cadrul Alba Proiect SA, a prezentat principalele prevederi şi reglementări ale Planului Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială pentru Roşia Montană.
Arh. Veniamin Gomboşiu, din cadrul ASAR Grup SRL, autorul PUZ-CP pentru zona centrală istorică a Roşiei Montane, a explicat participanţilor la întâlnire viziunea autorităţilor locale din Roşia Montană cu privire la protecţia obiectivelor de patrimoniu şi istorice din localitate.
Reuniunea a continuat cu prezentarea, de către arh. Katalin Moscu, din cadrul Kamos SRL, a lucrărilor de întreţinere, conservare şi restaurare, întreprinse la clădirile din centrul istoric al Roşiei Montane, aflate în majoritatea lor în proprietatea RMGC. Potrivit datelor furnizate de arh. Katalin Moscu, până în prezent, au avut loc lucrări de intervenţie, consolidare şi reabilitare la peste 160 imobile din centrul istoric al localităţii. Scopul acestor lucrări, potrivit situaţiei prezentate de arh. Katalin Moscu, este stoparea procesului de degradare şi pregătirea acestor imobile pentru restaurarea/refunctionalizarea integrală. Katalin Moscu a atras atenţia membrilor GIMPC şi asupra situaţiei grave a unor clădiri istorice, ce nu se află în proprietatea RMGC, dar care necesită de asemenea lucrări urgente de consolidare. Din păcate pentru aceste monumente, aflate în real pericol de dispariţie, proprietarii de drept ale acestora refuză să înţeleagă necesitatea lucrărilor de intervenţie, respingând ajutorul propus de compania minieră, care s-a oferit să finanţeze lucrările de salvare.
Prof. univ. dr. arh. Emil Barbu Popescu, Preşedintele Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu”, a declarat că prezentarea celor două documente, PUZ pentru zonă industrială şi PUZ-CP pentru centrul istoric zonă protejată, alături de vizita efectuată nu cu mult timp înainte la Roşia Montană, este un demers relevant, de natură să lămurească multe dintre neclarităţile celor preocupaţi de soarta patrimoniului din Roşia Montană. Cu atât mai mult cu cât, a arătat acesta în continuare, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” a fost scena unor vii controverse cu privire la proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană. Prof. univ. arh. Emil Barbu Popescu a anunţat că Universitatea „Ion Mincu” a luat decizia de a se implica prin CCPEC (Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza şi Consulting) al Universităţii în lucrări de specialitate menite să salveze patrimoniul construit al Roşiei Montane, subliniind faptul că datoria arhitecţilor şi restauratorilor este de a acţiona pentru conservarea patrimoniului construit. În privinţa deciziei cu privire la oportunitatea proiectului investiţional din Roşia Montană, prof.univ.dr.arh. Emil Barbu Popescu a opinat că aceasta este de competenţa autorităţilor statului, interventia specialiştilor pretându-se unei analize profesionale stricte. Potrivit prof. univ. dr. Emil Barbu Popescu a mai afirmat că vizitarea localităţii este o etapă mai mult decât necesară pentru înţelegerea situaţiei din Roşia Montană şi pentru analiza lucidă a modului în care pot fi reconciliate dezvoltarea economică şi protejarea patrimoniului. De aceea, la campania de studii de specialitate din localitate urmează să ia parte studenţii din anii terminali ai facultăţilor din UAUIM, precum şi profesori coordonatori.
În acest context, academicianul Răzvan Theodorescu a arătat că implicarea UAUIM, prin efectuarea unor lucrări atât de importante pentru evidenţa exactă a imobilelor de patrimoniu şi istorice, este un real câştig pentru patrimoniul din Roşia Montană, precum şi pentru obiectivele declarate ale GIMPCRM de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural local.
Membrii GIMPC au fost informaţi de către reprezentanţii RMGC cu privire la etapele de lucru ale restaurării celor peste 200 de imobile din zona protejată, precum şi cu privire la funcţiunile pe care compania minieră în consultare cu comunitatea locală şi autoritatea competentă urmează să le atribuie acestora. S-a comunicat de asemenea importanţa socială a acestor clădiri şi nevoia refuncţionalizării acestora conform standardelor de viaţă actuale, susţinându-se revitalizarea şi locuirea acestor imobile şi nu crearea unui „muzeu al satului”.
În acest context, GIMPCRM solicită companiei RMGC să definitiveze, în timp util, lista de funcţiuni, dată fiind importanţa, pentru menţinerea în stare bună a unei clădiri monument şi a activităţilor care se desfăşoară în aceasta.
GIMPCRM salută de asemenea demararea de către RMGC a preparativelor pentru restaurarea unor clădiri cu mare valoare simbolică pentru moştenirea culturală a localităţii, construite la jumătatea secolului al XIX-lea, respectiv la sfârşitul acestuia. Demersul companiei miniere este cu atât mai notabil, cu cât unele dintre clădiri, proprietate a unor persoane particulare şi aflate în stare avansată de degradare, sunt extrem de importante pentru coerenţa ansamblului arhitectonic din centrul istoric al Roşiei Montane.
GIMPCRM este încântat să anunţe opiniei publice cooptarea Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan în rândurile sale, în calitate de membru. Alăturarea domniei sale, reputat specialist al arhitecturii eclesiastice, întăreşte considerabil capacitatea GIMPCRM de a se implica în activităţile de protejare a patrimoniului arhitectonic din Roşia Montană.
Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, profesor, arhitect şi scriitor, a fost redactor-şef al revistei Arhitectura (1992-2001), editor asociat al revistei Octogon (2000-2002), iar la momentul actual este profesor universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.
De-a lungul timpului a realizat scenarii şi comentarii pentru filme documentare şi este autorul a numeroase proiecte şi lucrări de arhitectură, design, amenajări, grafică. Este câştigător al concursului naţional pentru Catedrala Patriarhală din Bucureşti în 2002. A fost de asemenea distins cu următoarele premii: Premiul Bienalei de Arhitectură, Bucureşti (1998), Marele Premiu ex-aequo, Fifal 4 (1994), Premiul Juriului la Festivalul Filmului despre Habitat, pentru „Arhitectura şi Puterea”, Japonia (1996), Medalia Bienalei de Arhitectură, pentru colecţia „Spaţii imaginate” a Editurii Paideia, Bucureşti (2000) şi Premiul UAPR pentru proiectele Fundaţiei Habitat şi Artă în România (1998).
Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană a fost constituit în luna februarie 2011, din acesta făcând parte, ca membri fondatori, Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO), Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte, Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa.
Pentru informaţii, purtătorul de cuvânt al grupului este Dr. Cosmin Popa, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Tel 0745.029.052, email grupmonitorizare@gmail.com.
Bucureşti, 10 mai 2011
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.