
România se află în pericol de infringement dacă nu asanează legislația din domeniul feroviar, conform Directivei 798/2016 privind siguranța feroviară, autoritățile din domeniu estimând că acest lucru se va întâmpla la sfârșitul anului 2025.
Termenul până la care procesul de asanare trebuia finalizat, prevăzut de directivă, era decembrie 2018, însă acesta a tot fost prelungit.
‘Comisia Europeană a transmis către România 54 de întrebări referitoare la transpunerea Directivei 798/2016 privind siguranța feroviară. La întrebarea 11 este consemnat următorul aspect: ‘Vă rugăm să furnizați dovezi care să arate modul în care România și-a îndeplinit obligația în temeiul art. 8, alin. 2, în special au fost revizuite și abrogate normele naționale în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 8 alin. 2 din directivă’. Totodată, la finalul acestui document, Comisia precizează: ‘Comisia invită autoritățile române să răspundă la întrebările de mai sus. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul art. 258 din tratat pentru necomunicarea, neconformitatea măsurilor naționale cu Directiva 798′. Procesul de asanare a plecat de aici. Nu avem alt termen acordat nici de ERA, nici de Comisia Europeană. Este posibil să fie emise opinii tehnice, este posibil să fie reactivată procedura de infringement, este posibil ca astăzi Comisia Europeană să spună: de mâine abrogați toate normele naționale și intrați pe legislația europeană. Riscul este major. Împreună, trebuie să stabilim forma regulamentului, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța feroviară și tot împreună să decidem și momentul în care proiectul va fi transmis către agenție (ERA – n. r.) și Comisia Europeană’, a declarat, luni, directorul general al Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), Petru Bogdan.
ASFR a organizat luni o reuniune de consultare a factorilor implicați și a părților interesate din sistemul feroviar din România, pentru a oferi clarificări cu privire la procesul de asanare a legislației naționale în domeniul feroviar, la stadiul actual al acestui proces și cu privire la proiectul de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii (OMTI) privind exploatarea și gestionarea traficului feroviar ce se află în consultare publică.
‘Până în 2022 s-a lucrat pe asanarea unor proiecte în grupuri restrânse. S-a luat decizia din 2022 să lucrăm împreună cu reprezentanții sectorului feroviar mai intens. S-au constituit subgrupuri. Au venit peste 50 de reprezentanți ai operatorilor și CFR SA. S-a înaintat foarte greu și s-a luat o decizie de eficientizare a lucrului la asanare într-un grup mai restrâns – ASFR, MTI, CFR SA și câțiva operatori – și s-a ajuns la un proiect care să fie supus dezbaterii publice. Ãsta este stadiul la care am ajuns acum cu regulamentul care trebuie să înlocuiască Regulamentul 005. Prin asanarea legislației se urmărește abrogarea dispozițiilor legale care sunt desuete sau care devin contrare cu reglementările actuale. Efectiv ce se dorește este o curățare, adică o aducere la zi a legislației, deci nu este o chestie specifică doar domeniului feroviar. Dimpotrivă, este o activitate care se face permanent pentru suplețe, pentru ușurința înțelegerii cadrului de reglementare’, a explicat Mihai Roșca, reprezentant ASFR.
Potrivit acestuia, modalitățile principale de asanare se realizează fie prin abrogare de acte normative desuete, fie prin actualizare, proces care presupune revizuire, modificare și completare.
‘Avem nevoie de asanare în primul rând pentru unul dintre cele două obiective principale ale Uniunii Europene, ale politicii în domeniul transporturilor, care este interoperabilitatea. Și asta înseamnă că nu este suficient să ne bazăm pe siguranța dată prin normele existente la nivel național, ci trebuie să punem în corelare toate normele din statele membre UE, astfel încât să nu existe impedimente pentru intrarea pe o anumită piață națională feroviară a unui alt operator, iar asta este valabil și pentru operatorii din România. Nu sunt foarte mulți operatori care să plece din România în exterior, dar sunt, de exemplu Grup Feroviar Român. Și, atunci, ușurința de a intra pe alte piețe, pe alte rețele este un avantaj reciproc. La fel, sunt admise prin legislația europeană norme specifice la nivel național cum ar fi sistemele preexistente – ca de exemplu faptul că se circulă pe secții cu viteză redusă, pentru condiții de semnalizare specifice sau dacă se demonstrează caracterul excepțional al unor condiții tehnice locale sau naționale’, a adăugat Mihai Roșca.
Pe lista ‘asanării’ trimisă la ERA se află 40 de acte normative, din care 8 au fost acceptate, 4 au fost acceptate parțial, în sensul că pot fi revizuite și acceptate în forma revizuită, iar 28 au fost respinse, iar în marea majoritatea a cazurilor s-a propus chiar abrogarea.
‘S-a început să se lucreze la asanarea celor 28 de norme pe care statul român le-a considerat norme naționale și agenția (ERA – n. r.) nu le-a considerat’, a mai spus el.
Cel mai recent proiect de act normativ supus consultării publice, care a făcut obiectul întâlnirii de luni, a fost cel privind exploatarea și gestionarea traficului feroviar, care modifică și actualizează trei acte normative actuale, respectiv OMTCT nr. 1.816/2005 pentru aprobarea Regulamentului pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare – nr. 005, OMTCT nr. 2.229/2006 – Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar – nr. 201 și OMTI nr. 256/2013 – Normele privind serviciul maxim admis pe locomotivă, efectuat de personalul care conduce și/sau deservește locomotive în sistemul feroviar din România.
Anul trecut, ASFR a promovat și alte proiecte de acte normative care au ca obiectiv general asanarea, actualizarea și armonizarea cadrului național de reglementare în domeniul feroviar cu legislația Uniunii Europene. Printre acestea, se află și proiectul de Hotărâre a Guvernului privind verificarea, constatarea și sancționarea consumului de alcool și substanțe psihoactive în cazul personalului cu responsabilități în siguranța feroviară și pe rețeaua de transport cu metroul, proiecte de revizuire ale OMTCT nr. 1.815/2005 pentru aprobarea Regulamentului de remorcare și frânare – nr. 006, OMTCT nr. 1.817/2005 – Instrucțiunile pentru revizia tehnică și întreținerea vagoanelor în exploatare – nr. 250, OMTI nr. 815/2010 pentru aprobarea Normelor privind implementarea și dezvoltarea sistemului de menținere a competențelor profesionale pentru personalul cu responsabilități în siguranța circulației și pentru alte categorii de personal etc.
‘Proiectul de HG pentru aprobarea noului regulament de investigare a accidentelor și incidentelor pe căile ferate – are în vedere actualizarea HG 117 – este în curs de avizare. Un alt proiect de HG la care se lucrează și este în curs de avizare, de interes pentru toată lumea – se pare că se lucrează greu, se obțin puncte de vedere și de la Ministerul Afacerilor Interne și de la Ministerul Sănătății, este un schimb de corespondență – este cel pentru aprobarea normelor pentru verificarea, constatarea și sancționarea consumului de alcool și de substanțe psihoactive. Înlocuiește un ordin cu adevărat perimat din 1986 și care nu mai are nicio legătură cu arhitectura actuală a sistemului feroviar. Un alt ordin este 815/2010. Se lucrează la un proiect de revizuire pentru aprobarea normelor pentru implementarea și dezvoltarea sistemului de menținere a competențelor profesionale pentru personalul cu responsabilități în siguranța circulației și pentru alte categorii de personal care desfășoară activități specifice în operațiunile de transport pe căile ferate din România’, a arătat Roșca.
El a mai spus că procesul de asanare este estimat a se finaliza spre finele anului.
‘Procesul de asanare – ne-am propus să îl finalizăm spre sfârșitul lui 2025. Este un proces care nu ține doar de ASFR sau de MTI. De exemplu, HG pe are o propunem pentru sancționarea consumului de alcool și de substanțe psihoactive ne-a dus la concluzia că trebuie să punem în dialog mai multe ministere. Șansa noastră este că nici celelalte state (ale UE – n. r.) nu au finalizat asanarea”, a subliniat Roșca.
La reuniune au participat, pe lângă reprezentanții conducerilor MTI, ASFR, AGIFER, și reprezentanți ai operatorilor feroviari de marfă și de călători, ai administratorului infrastructurii feroviare publice CFR S.A., ai federațiilor sindicale din calea ferată, precum și reprezentanți ai presei.
au distrus cfr-ul electrificat ca sa-si bage firmele de transport cu rable de camioane, autobuze, microbuze care asigura adevarata poluare si pe noi ne forteaza sa luam masini electrice!
Facem si noi ceva ca lumea? Sau doar ne punem sarmale in cap?
Tot Ciolacu este vinovat de mizeria existenta de-a lungul C.F.R. Ce pazesc primarii de localitati si presedintii de consilii judetene, doamna Olgutza. De ce nu luati trantorii si nemernicii astia sa-i „plimbatii” cu trenul, in special pe ruta Galati, Braila, Faurei, Buzau, Ploiesti Sud, Bucuresti Nord, sa vada derbedeii mizeria din garile feroviare si de-a lungul CFR in raza lor administrativ teritoriala de competenta, care fac atat de urata si respingatoare Romania. Carol I, artizanul CFR, i-ar impusca. Cum e posibil asa ceva. Domnilor Ciolacu, si Grindeanu, este incalificabil si intolerabil. Taiati in carne vie.
Kokota asta nealeasa nu incearca aceiasi abordare, in acelasi mod sovietic, si cu Trump?
Deci vine asanarea peste noi! Or sa ne puna sa scoatem si sinele in curand!
In termenii jargonului colonial, asanare inseamna cedarea pe nimic a cailor ferate catre entitati straine, fara nicio compensatie.
E mai greu pana inteleg si romanii ca asta inseamna sa-ti „faci temele” in UE. Sa te integrezi adica.
Cu caciula in mana, vorba lui Ion Hagiu de la Flacara.
Dacă comisarii de la Brusel se bagă la cum ține felinarul cantonierul din haltă înseamnă că mai NIMIC nu se mai hotărăște de români.
Cel puțin pînă-n 1989 nu se ciocneau trenurile și, pe căile ferate, era furnicar.
Pe la-ceput de ani 1990 britanicii ne-au cerut specialiști în siguranța feroviară deoarece, de la privatizarea cefereului lor, parcă Tatcher, era cam nesigur să iei trenul.
ce rost mai are sa avem guvern, parlament si institutii in rromania, daca legislatia e data de la centru? in colonie trebui sa mai ramana decat militia fiecarui domeniu, care sa incaseze banii pe autorizatii si amenzi