Sistemul financiar european este amenințat de o criză sistemică, din cauza scăderii valorii activelor, a dobânzii în creștere, a avertizat european Systemic Risk Board, organismul care monitorizează riscurile la adresa stabilității financiare în UE și care este prezidat de șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
”Riscurile la adresa stabilității financiare se pot materializa simultan, interacționând și amplificându-și reciproc impactul. Tensiunile geopolitice tot mai mari au dus la creșterea prețului energiei, cauzând probleme financiare companiilor și gospodăriilor care încă se recuperau de pe urma consercințelor economice ale pandemiei covid-19”, arată European Systemic Risk Board.
Prețul activelor a început să scadă, din cauza presiunii tot mai mari pentru vânzarea acestora, totul pe fondul creșterii constante a dobânzilor, prin care băncile centrale încearcă să controleze inflația. Prețul obligațiunilor a început să scadă, iar asta a dus la creșterea prețului la care se pot împrumuta guvernele și companiile.
Această criză financiară și-a arătat colții în Marea Britanie, unde Banca Angliei a trebuit să intervină și să cumpere masiv obligațiuni, pentru a evita prăbușirea fondurilor de pensii. Fondurile de pensii au început să vândă tot mai multe obligațiuni de stat, pentru a face rost de bani lichizi și astfel au intrat într-un cerc vicios care a făcut necesară intervenția de urgență a Băncii Angliei. Site-ul Eurointellignece a anticipat această criză din Marea Britanie și a subliniat că ea se va extinde în UE, unde poate deveni mult mai gravă. Strategii de la mai multe bănci europene consideră că ceea ce se întâmplă în Marea Britanie este de rău augur pentru Banca Centrală Europeană.
”Daca indicatorul de stres al sistemului financiar din zona euro va crește și în următoarele săptămâni, atunci va ajunge la nivelul din 2011 – apogeul crizei datoriilor suverane din Europa”, spune Christopher Dembik, analist la Saxo Bank. ”Pe piețele globale de credit sunt tensiuni tot mai mari, în special in zona euro. Suntem în situația în care piețele se pot prăbuși. Nu excludem posibilitatea ca și alte bănci centrale să intervină așa cum a făcut-o Banca Angliei, în cazul în care situația financiară se deteriorează”.
European Systemic Risk Board mai arată că foarte probabila recesiune din Europa, în aceasta iarnă, va duce la creșterea riscului creditelor și la rate mai mari la creditele ipotecare. Asta poate duce la scăderea valorii proprietăților imobiliare și la ”materializarea riscurilor ciclice cumulate pe piața imobiliară”.
European Systemic Risk Board mai arata că așa-numitele „bănci din umbră” – instituțiile financiare care nu sunt supuse unui regim riguros de supraveghere, așa cum sunt fondurile de investiții cu capital de risc, dar și fondurile de pensii – trebuie să-și ia măsuri pentru a fi mai „reziliente” în fața șocurilor financiare.
Iată cum sunt traduse informațiile de mai sus de către un analist prin definitie pesimist, precum Martin Armstrong. El arată că problemele financiare cele mai mari sunt în Europa, unde sunt dublate de criza energetică și războiul din Ucraina. ”Cred că în Europa fac asta în mod deliberat, pentru că este „resetarea” lui Klaus Schwab. Ei știu că au o mare problemă. Au redus dobânzile la sub 0% începând din 2014. Au create sisteme de siguranță financiară pentru aceste dobânzi negative sau zero. Acum au început să majoreze dobânzile. Între timp, au cerut ca fondurile de pensii să dețină foarte multe obligațiuni de stat. Acum, aceste obligațiuni își pierd valoarea. Fondurile de pensii riscă insolvența. În Europa avem de-a face cu proastă gestionare financiară de proporții”, spune Armstrong.
”Criza bancară va începe în Europa. Datoriile se adună. Rezervele sunt legate de datoria guvernelor, iar asta poate duce la o furtună perfectă. Pe de altă parte, în Statele Unite nu avem o situație precum cea din 1929. Cum criza din Ucraina va escalada, cred că, în 2023, europenii care au ceva minte vor lua toți banii pe care îi mai pot lua și îi vor plasa în America”.
”Ceva va duce la mari probleme politice. Va fi ceva, cel puțin in Europa, unde sunt necesare niște măsuri drastice, pentru că nu au încotro… Au nevoie de război ca justificare pentru incapacitatea de plată a datoriilor guvernamentale”, spune Martin Armstrong.
În martie anul acesta, KLarry Fink, CEO-ul BlackRock, cea mai mare companie de management al activelor, care controlează multe fonduri de pensii, spunea că băncile centrale se află în fața celei mai mari dileme din ultimele decenii, agravată de războiul din Ucraina: ”Dacă să permită creșterea inflației sau să încetinească activitatea economică și ocuparea forței de munca, pentru a reduce inflația”. Rob Kapito, cofondator al BlackRock, spunea că o întreagă generație va afla ce înseamnă cu adevărat lipsurile. ”Tinerii de astăzi au trăit într-o utopie economică în care produsele se găsesc din abundență și la prețuri mici. ”Pentru prima dată, această generație va intra într-un magazin și nu va putea cumpăra ce își dorește. Avem o generație privilegiată, care nu a fost niciodată nevoită să facă sacrificii”.
Acesta este contextul în care Comisia Europeană a propus instituirea așa-numitului Instrument de Urgență al Pieței Unice, care să ofere Bruxellesului autoritatea de a elimina și ultimele bariere în calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și forței de munca ce mai există în interiorul UE, de a introduce măsuri pentru planificarea economiei, dar si posibilitatea de a interzice dreptul la grevă. Măsurile se pot institui în situații de criză, exemplificate în proiectul Comisiei prin criza sanitară din perioada pandemiei. Criticii acestui proiect de regulament UE au subliniat că tehnocrații de la Bruxelles au avut în vedere războiul din Ucraina și criza energetică. Se pare însă ca exista o probabilitate cel puțin la fel de mare ca aceasta criză să fie una financiară, iar războiul să fie important pentru că maschează o criză care pleacă în primul rând de la politicile aplicate de bănci și politicieni începând din 2008. În timp ce presa și liderii politici vorbesc despre cum armata ucraineană avansează un kilometru și ocupă încă un sat, despre cum Dmitri Medvedev amenință cu arma nucleară, despre cum poluează metanul ce iese din conducta sabotată din Marea Baltică și despre ce măsuri de economisire a energiei trebuie luate la iarnă, criza pare să vina din cu totul alta parte, nu din Est, ci de la Londra, pentru a se extinde apoi în întreaga Europă, via Banca Centrala Europeană de la Frankfurt.
@Con despre ce creante vorbesti? Dupa invadarea Irakului de catre SUA, si cu participarea romanilor (se putea altfel?), ni s-a impus de catre „partenerul strategic” sa renuntam la 90% din datoria Irakului catre Romania, care era de 3 MILIARDE dolari. Ma intreb daca restul de 300 milioane dolari o sa ii vedem vreodata. Intre timp din Irak au disparut cel putin 5 MILIARDE dolari, bani obtinuti din vanzarea petrolului irakian, bani care trebuiau sa ajunga la guvernul Irakului, dar s-au facut nevazuti in niste avioane de transport americane!!! Oare nu era bine sa cerem Irakului sa ne dea petrol de 3 MILIARDE dolari? Ba era bine, dar „partenerul strategic” a HOTARAT ca petrolul trebuie sa aduca beneficii numai SUA….ce daca am renuntat la o parte a datoriei fara aprobarea Parlamentului…..noi sunte slugi bune si preaplecate….
Asa ca astepta sa se recupereze creantele Romaniei pana la Sfantu asteapta!!!