Mare parte a creanţelor statului român de dinainte de Revoluţie sunt la state africane sărace ori cu regimuri comuniste. În aceste condiţii recuperarea lor în bani gheaţă este puţin probabilă însă România ar putea încerca să obţină bunuri ori servicii în contul datoriilor
Aproximativ 2,5 miliarde de dolari. La atât se ridică datoria altor ţări către România, calculată la sfârşitul anului 1989, bani ce reprezintă creanţe rezultate din exporturi neplătite dar şi alte activităţi de peste hotare, potrivit datelor de la Finanţe. Majoritatea covârşitoare a datornicilor sunt ţări din lumea a treia cu care guvernul comunist al României dezvolta relaţii de prietenie.
Astfel, cea mai mare creanţă este la Cuba care trebuie să ne înapoieze peste 1,2 miliarde de dolari – jumătate din tot ce are de recuperat România. De fapt, datoria este în rube transferabile însă, la acea dată, paritatea dolar – rublă transferabilă era de 1:1. Următorul mare datornic este Irak – ul cu 967 de milioane de dolari.
Datoria statului din Golf era mult mai mare, aproximativ 2,5 miliarde de dolari, însă, în 2005, România a fost de acord să şteargă 60% din ea în urma angajamentului ferm al Irak-ului de a plăti restul de un miliard, eşalonat, în 23 de ani. Un alt mare datornic este Sudan de la care trebuie să recuperăm aproape 170 de milioane de dolari şi 881.000 de lire sterline. Libia figurează cu 45 de milioane de dolari şi încă 22 de milioane de dinari libieni iar Siria cu aproape 40 de milioane de dolari plus 15,8 milioane de lire siriene. Toate datoriile sunt purtătoare de penalităţi însă cuantumul acestora nu a fost oferit de Ministerul Finanţelor