România, campioană la scumpirea mâncării. „2026 riscă să fie mai rău”

Comparativ, vecinele României au înregistrat creșteri mai puțin bruște. În Bulgaria, inflația alimentară a fost de 5,7. În Ungaria, rata de scumpirea mâncării (2,9%) a fost mai puțin decât jumătate din a noastră, conform datelor Eurostat.

„Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate. Iar semnalele pentru 2026 indică nu o corecție, ci un risc real de agravare”, a avertizat Asociația Energiei Inteligente într-un comunicat de presă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat un an de tranziție înaintea liberalizării prețului la gaze. În 2026 ar urma să fie folosit un preț administrativ, care să plafoneze costul energiei pentru consumatorii casnici și CET-uri. Totuși, consumatorii non-casnici ar urma să se întâlnească încă de pe acum cu liberalizarea pieței.

Citește și: Crizele economice, o radiografie spirituală

„Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie până la 15% față de nivelul din 2025. Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă.”

În zona euro, este prezisă o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6–2,0%. Inflația alimentară ar urma să se situeze în jurul valorilor de 2,4–2,7%.

Asociația face însă o predicție sumbră pentru România. Scumpirea mâncării ar urma să fie și mai abruptă.4

Citește și: 5 idei de afaceri care bat inflația și criza în 2026

„România însă pornește dintr-o poziție mult mai fragilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă.

(…) Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026.”