România îmbătrânește tot mai repede. Cine va mai susține pensiile și sistemul de sănătate

România se confruntă cu o problemă demografică tot mai apăsătoare. Numărul vârstnicilor crește în raport cu cel al copiilor, iar această schimbare riscă să pună presiune pe pensii, spitale și piața muncii. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), la începutul anului 2026 existau aproape 136 de persoane de cel puțin 65 de ani la fiecare 100 de copii sub 15 ani.

Datele arată că România are tot mai puțini tineri în raport cu populația vârstnică. În doar zece ani, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri, în 2016, la 135,9 în 2026.

Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, avertizează că această evoluție nu reprezintă doar o schimbare statistică. Efectele vor fi resimțite în economie, în sistemul de pensii și în serviciile medicale, notează Ștrile ProTV.

Cu alte cuvinte, România riscă să ajungă într-o situație în care tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină cheltuieli publice tot mai mari pentru populația vârstnică.

Un sfert dintre români au peste 60 de ani

Potrivit datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de aproximativ 19 milioane de persoane. Dintre acestea, 4,89 milioane aveau peste 60 de ani, ceea ce reprezintă 25,7% din totalul populației. Femeile reprezentau 58,7% din această categorie.

Fenomenul este alimentat de scăderea natalității și de sporul natural negativ, adică numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor.

Problema nu este doar că populația îmbătrânește, ci și că generațiile care vin din urmă sunt mai puțin numeroase. În timp, acest dezechilibru poate reduce numărul persoanelor care lucrează și contribuie la bugetele publice.

Ce se întâmplă cu pensiile și locurile de muncă

Una dintre cele mai importante consecințe privește sistemul public de pensii. Acesta depinde în mare măsură de contribuțiile plătite de angajații activi.

O populație activă mai redusă poate însemna mai puțini contribuabili, în timp ce cheltuielile pentru pensii și sănătate pot continua să crească. Pe piața muncii, schimbarea demografică poate aduce dificultăți suplimentare pentru companiile care încearcă să angajeze personal.

Deficitul de lucrători din anumite domenii s-ar putea accentua, iar firmele ar putea fi nevoite să ofere salarii mai mari pentru a atrage angajați.

Datele INS arată și cât de mult scade participarea pe piața muncii odată cu înaintarea în vârstă. În 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele cu vârste între 60 și 64 de ani. În cazul celor între 65 și 69 de ani, procentul cobora la 5,2%, iar pentru categoria 70-74 de ani ajungea la numai 1,1%.

România are nevoie de mai multe servicii pentru vârstnici

Vicepreședintele INS atrage atenția că autoritățile trebuie să regândească modul în care sunt îngrijite persoanele în vârstă.

Nu este suficientă dezvoltarea centrelor rezidențiale. România are nevoie și de servicii de îngrijire la domiciliu, centre de zi, programe de prevenție și sprijin pentru persoanele care doresc să rămână active cât mai mult timp. Silviu Vîrva consideră că investițiile în prevenție pot întârzia apariția unor probleme de sănătate care duc la pierderea autonomiei.

În același timp, serviciile sociale trebuie adaptate nevoilor fiecărei persoane, deoarece nu toți vârstnicii au aceeași stare de sănătate sau același sprijin din partea familiei. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „România după 60”, organizată pe 9 noiembrie, și au fost prezentate de Agerpres.