România şi Republica Moldova – un parteneriat strategic special

Având în vedere comunitatea de limbă şi legăturile istorice, proximitatea geografică, este legitim ca din ce în ce mai mulţi oameni să se întrebe dacă instituţiile statului român fac suficient astfel încât evoluţia Republicii Moldova să fie, ireversibil, o evoluţie europeană. Preocuparea lor este cu atât mai îndreptăţită astăzi cu cât paşii făcuţi de autorităţile de la Chişinău spre apropierea de Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai convingători.

Acţiunile recente ale Ministerul Afacerilor Externe şi ale Guvernului României probează că la Bucureşti se ţine cont de voinţa exprimată democratic a cetăţenilor moldoveni. Ca stat membru al Uniunii Europene preocupat de promovarea valorilor acesteia, precum şi de buna vecinătate şi de cooperarea cât mai extinsă cu statele şi popoarele din Europa Centrală şi Răsăriteană, ne asumăm cu responsabilitate acest efort.

Termenul sub care punem relaţia dintre România şi Republica Moldova este, din aceste raţiuni, cel al unui parteneriat strategic, special. Această aşezare a relaţiei are numeroase concretizări. Bunăoară, pe agenda politicii externe a României – alături de profilarea ţării noastre în Uniunea Europeană, valorificarea parteneriatelor strategice şi a celorlalte parteneriate, întărirea dimensiunii economice a relaţiilor externe, promovarea securităţii regionale şi globale şi a abordărilor multilaterale, preocuparea pentru românii din afara ţării, ameliorarea imaginii României -, cooperarea strânsă, diversificată şi amplă cu Republica Moldova este o prioritate. Este vorba de cooperarea între state vecine care au şansa de a valorifica împreună un patrimoniu istoric comun, european. De aceea, sprijinim parcursul european al Republicii Moldova prin acţiuni bilaterale şi multilaterale concertate pe care le întreprindem în acord cu partenerii noştri europeni şi pe care am izbutit să le multiplicăm.

Cu puţin timp în urmă, la Luxemburg, a avut loc, sub preşedinţia României şi a Franţei, Reuniunea miniştrilor de externe din ţările UE ataşaţi sprijinirii parcursului european al Republicii Moldova (aşa numitul GAERM). Ne-am bucurat să vedem recunoscute şi sprijinite în Europa eforturile autentice ale autorităţilor şi cetăţenilor moldoveni de reformă. România s-a aflat şi se va afla în prima linie de susţinere a acestor eforturi prin demersuri concrete, care fac şi vor face diferenţa. S-a instalat comunicarea prin sistemul de videoconferinţe între ministerele de externe din România şi Republica Moldova. Autorităţile române au început finanţarea de proiecte de infrastructură în relaţia celor două state. Gazoductul Iaşi-Ungheni, liniile electrice Fălciu-Goteşti şi Suceava-Bălţi, cuplarea sistemelor electrice la reţeaua europeană şi proiectele de infrastructură în domeniul transporturilor ne preocupă nemijlocit astăzi. Sprijinim reformele instituţionale din Republica Moldova şi pregătirea noilor generaţii de specialişti. Ne îngrijim să oferim asistenţă în procesul îndelungat de reclădire a unei noi elite a Republicii Moldova: performantă, credibilă, europeană.

Ne interesează şi ne preocupă aprofundarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic cu Republica Moldova. Reiterăm interesul pentru participarea companiilor româneşti la procesul de privatizare de dincolo de Prut şi dorim ca România să devină un investitor relevant în Republica Moldova. Vrem să facem deplin funcţional Institutul Cultural Român de la Chişinău. Reafirmăm faptul că limba română nu este un subiect negociabil şi conjunctural. Suntem de părere că subiectele cu caracter identitar nu trebuie incluse în disputa politică internă.

Transnistria a rămas printre conflictele din regiunea în care trăim. România este preocupată de soluţionarea acestui conflict şi consideră negocierile în formatul 5+2 drept calea de soluţionare adecvată. Considerăm că soluţia trebuie să ţină cont de interesele legitime ale Republicii Moldova şi să ofere tuturor cetăţenilor, inclusiv celor de pe malul stâng al Nistrului, şansa libertăţii, democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii, în cadrul Uniunii Europene. România sprijină măsurile de creştere a încrederii între cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului, care sunt menite să creeze o unitate regională compatibilă cu valorile europene.

Desfăşurarea primei reuniuni a Comisiei Interguvernamentale România-Republica Moldova pentru Integrare Europeană, care a avut loc la data de 3 iulie 2012 la Ministerul Afacerilor Externe din Bucureşti, a prilejuit examinarea, la nivelul ministerelor şi instituţiilor, a situaţiei cooperării şi lansarea de noi cooperări pe o suprafaţă extinsă pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.

Vizita la Chişinău a delegaţiei Guvernului României, la 17 iulie 2012, a concretizat, prin înţelegeri şi acorduri precise, câteva opţiuni: construcţia gazoductului până la data de 1 decembrie 2013, realizarea conectării reţelelor electrice ale României şi Republicii Moldova, lansarea proiectului construcţiei de poduri peste Prut, un acord de cooperare în justiţie, colaborarea în învăţământ, cu acordarea a 5000 de burse de către România, colaborare semnată pentru următorii trei ani, şi altele. Cooperarea dintre România şi Republica Moldova a căpătat o limpede alură practică, care va avantaja ambele părţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.