Expoziţia video „Romi pentru România. Personalităţi marcante ale culturii rome”, prin care se doreşte să se atragă atenţia asupra personalităţilor marcante ale culturii rome, va putea fi văzută, până pe 30 noiembrie, pe monitoarele din staţiile de metrou, informează Art Safari într-un comunicat transmis joi AGERPRES.
„Personalităţile rome au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii şi societăţii româneşti, per ansamblu. Tot ce ne dorim este să promovăm aceste personalităţi pentru a fi cunoscute de întreaga societate românească”, a declarat Mihai Neacşu, director al Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher.
Romașcanu: Romii, o resursă „importantă” pentru România
Prin acest demers, organizatorii îşi propun să schimbe mentalităţi, să reducă stereotipuri în societatea românească în ansamblul ei şi să contribuie la dezvoltarea dialogului intercultural, se precizează în comunicat.
„Arta şi cultura contribuie la crearea unei societăţi empatice şi eliberate de stereotipuri. Invităm călătorii să ridice privirea spre ecrane şi să reflecte asupra numelor sonore care au adus o mare contribuţie la nivel cultural şi artistic”, a transmis Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi comisar al României la Bienala de Artă de la Veneţia.
Printre personalităţile prezentate în expoziţie se numără Anca Parghel (1957 – 2008), cântăreaţă de jazz cu numeroase premii, Ion Voicu (1923 – 1997), violonist de renume, Anton Pann (1790 – 1854), poet, publicist român, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist şi, nu în ultimul rând, compozitor al muzicii imnului naţional, Barbu Lăutaru (1780 – 1858), muzician renumit care a înfiinţat un taraf în târgul Iaşilor, Grigoraş Dinicu (1889 – 1949), violonist şi compozitor de renume, Zita Moldovan, actriţă şi prezentatoare a emisiunii de televiziune „Din viaţa romilor”, Alina Şerban (n. 1987), actriţă şi regizoare premiată la nivel internaţional, care a regizat piesa de teatru „Marea Ruşine”, Doiniţa Oancea (n. 1983), actriţă care a devenit celebră în urma interpretării personajului Minodora din „Inimă de Ţigan”, „Regina” şi „State de România” şi a jucat în piesa „Marea Ruşine”, Ştefan Mihalache (n. 1982), cunoscut sub numele de Connect-R, Bănel Nicoliţă (n. 1985), jucător de fotbal cunoscut pentru activitatea sa la FC Steaua Bucureşti, Marian Simion (n. 1975), fost pugilist recunoscut internaţional.
Proiectul cultural este realizat de Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, în parteneriat cu Metrorex şi Art Safari.
„rom” a fost nasit de petrica”rom.anul” ,pus de altul sa numeasca gitanul,altfel..L-a „inobilat,. la fel cum chef e bucatarul, hair e frizerul, cuva e vip siamd..poleiala pentru nonvaloarea din jur..Ne-am facut zgura nobila.”Tigan” , etnie raspandita in lume cu tot ce are bun si rau in ea, vietuieste cu popoarele unde s-a asezat,de canda venit din zonele de bastina! De secole, nu s-a ofensat nimeni ca se cheama gitano….Rom, e creatura care „face decat nasul sau”.E multa rroma in fosta Ro.adica -cam mult xxx.intrat peste tot.
NU INTELEG ACEST TITLU-ROMII LA METROU?POATE LA FURAT DE PORTOFELE.
La inceputul anilor ’90 opinia publica romaneasca era, pe buna dreptate, indignata ca tiganilor li se spunea „rromi” (cu doi de r!) in presa straina, coniderandu-se ca se facea intentionat confuzie intre rromi si romani (expresia rromi din Romania, de exemplu), mai ales ca cetateanul occidental de rand n-avea de unde sa banuiasca diferenta.
Apoi, incet-incet, s-a ajuns la renuntarea repetarii consoanei initiale, care asigura totui o minima deosebire pentru cei in necunostinta de cauza.
Si astfel avem acum simplu, romi din Romania…
Un cetatean occidental care nu este in tema cu situatia ce va crede? Foarte simplu, ca locuitorii Romaniei se numesc, cum altfel, ca doar si scrie pe afis: romi…
Mergeti inainte si bagati varianta aceea cum ca totul e o intamplare…
Cine priveste cu atentie la detalii observa insa ce trebuie observat…
Primul pas si cel mai important in ridicarea la nivel bun si integrarea in societate, a comunitatii de tzigani din Romania, ar fi atragerea copiilor si adolescentilor tzigani – la SCOALA si LICEU sau la SCOLI DE MESERII la SPORTURI DE PERFORMANTA cautate pe piata muncii. Trebuie ca membrii marcanti ai comunitatii tziganesti, sa impuna renuntarea la CASATORIILE intre baieti si fete de 13-14 ani lipsiti de mijloace de trai (nu muncesc), fara domicilii stabile, dar cu cativa noi-nascuti pana la 20 ani. Un sportiv de elita ca Banel Nicolita, ar putea sa formeze fotbalisti din comunitatea tziganilor, Carmen Serban o cantareata magica (nu te mai saturi ascultand-o), ar putea si ea sa puna pe picioare coruri, formatii de muzicieni tzigani, etc.
Pana in 1990 nu auzise nimeni de rromi,era notiunea de tigan.De unde a mai aparut si aceasta natie sau au disparut tiganii?OARE CAND ESTE TIGANUL OM?Raspuns :cand il vezi de departe(cand se apropi e zici tot un tigan)
N-ar fi mai bine ca romii să nu mai fie ţigani, adică să-şi schimbe modul de gândire, de comportare, de participare la viaţa socială? Să nu se mai ocupe cu cerşitul, să-şi plătească taxele, să munciască cinsitită fără să evazioneze statul. De ce trebuie să-i acceptăm cu aceste apucături rele, de ce peronalităţile lor marcante nu intervin în viţaţa comunităţilor lor.
Radule, lasa-ne cu ” programele „, ca ne-a aiurit sociologul Duminica cu ele. E vorba de tratament fara discriminare si pedepsirea delictelor comise de tigani. Tot timpul sunt scutiti de pedepse, ori se dau cu suspendare. Clanurile tiganesti prospera din cersetorie, furt, proxenetism. Si nu se pot educa cu vorba buna. Nenorocirea e ca destui magistrati sunt controlati de aceste clanuri, prin mita, sau amenintari. Am ajuns sa ne simtim minoritari in propria noastra tara.
Ar trebui militat pentru eliminarea senzaţiei de „incorectitudine politică”, de „eroare”, pe care o au unii vorbitori, care, după ce folosesc cuvîntul natural ţigan, se corijează repede: „pardon, rom!”. Nu are niciun rost acest subterfugiu. Problemele comunităţii ţigăneşti (sau/şi, de ce să n-o spunem: problemele create de mulţi din această etnie) nu dispar dacă schimbăm numele. Nu aducem situaţia la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educaţie îndîrjită, prin programe iscusite, prin respectul legii.
Hm!Când evreii au plecat în Israel, statul român a fost despăgubit. Când nemții au plecat în Germania, statul român a fost depagububit. Daca și când vor pleca țiganii in India, statul român va plăti el despăgubiri Indiei, dar tot am fi in câștig. Ajuta-ne Doamne sa ajungam si-acolo!!!
Anton Pann (n. 1796, Sliven, Imperiul Otoman – d. 3 noiembrie 1854, București, Țara Românească) a fost un poet român de origine bulgară sau aromână, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist[6], compozitor al muzicii imnului național al României.[7] A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii.
De unde pina unde mai prostanilor l-ati scos pe Anton Pan tzigan, cred ca l-ati confundat cu Mihail Sebastian..
LMAO
Asta înseamnă, cumva, capusare totala a țării?!
Cum sa facem sa avem mai putini romi? Ar trebui trimisi in India, de unde au venit. Ne-am saturat de furturi, cresetorie, galagie, violenta si miros!
Cultura roma….:))))
Chiparosilor,chiar se simtea lipsa la furat portofele
bascalia salveaza Romania
Și zecile de clanuri interlope țigănești? Nimic? Sunt milioane de indivizi, au dat societății o mână de oameni respectabili, iar restul, ferească Dumnezeu!
Excelent. Intrăm în lumea „civilizată”. In genunchi când me punem?