Odată cu Buna Vestire, grecii sărbătoresc și Ziua Națională, celebrând obținerea independenței de sub dominația otomană. Pentru unii greci, actualii lideri de la Bruxelles au impus stăpâni străini la Atena, precum au făcut-o și otomanii, și cer aceeași subordonare si renunțare la suveranitate.
”În timp ce elevii din Grecia au mărșăluit în costume populare pentru a comemora lupta pentru independență, premierul Alexis Tsipras a ajuns, în mod ingenuu, să inițieze o nouă mișcare de independență a Greciei – de data aceasta față de Europa”, scrie International Business Times.
Chiar de Ziua Independenței, Grecia se află la o răscruce de drumuri, între ruperea de Europa și rigiditatea dogmatică a aripii dure a partidului aflat la putere și menținerea țării în UE și menținerea, dincolo de ideologie, a ideii europene. Premierul Alexis Tsipras nu mai are timp. Trebuie să decidă urgent între care din aceste tabere va alege, spune istoricul Nicolas Bloudanis pentru Liberation.
Bloudanis acuză lipsa de viziune a Uniunii Europene în încercarea de combatere a crizei economice. ”Europa a prescris între 2010 și 2014 măsuri care ar fi putut funcționa, cel puțin parțial, într-o țară occidentală, care sunt inadaptate la o țară care este fără îndoială cel mai autentic moștenitor al Imperiului Otoman, omul bolnav al secolului al XIX-lea”.
Greșeala nu este însă doar una europeana, consideră Bloudanis, pentru că guvernul de stânga al lui Georgios Papandreou și cel conservator al lui Antonis Samaras au aplicat doar selectiv măsurile impuse și doar cu scopul de a se menține la putere. ”Ce nu au înțeles europenii este că e dificil și aproape imposibil să combați o criză economică într-un mod thatcherist într-un stat în care societatea a fost condusă în ultimii 40 de ani printr-un amestec de keynesianism și ”mobutism”, adică o economie a jafului care, mai mult, este finanțată pe datorie…”
Noul guvern al stângii radicale – Syriza – urmează o linie care se bazează pe mitul rezistenței și al dușmanului, adică troika Comisia Europeană-FMI-Banca Centrală Europeană. Pe d alta parte, considera Nicolas Bloudanis, acest guvern mizează pe o ”soluție” – desființarea acestei troici și renunțarea la austeritate. Însă noul executiv nu a demonstrat că știe ce să pună în locul acestei troici. ”După săptămâni de vorbărie și de amenințări, am ajuns la acordul de pe 24 februarie, prin care troica a fost rebotezată ”instituții” și prin care grecii au primit sarcina de a decide asupra măsurilor pentru repunerea economiei pe șine (…) a urmat un program vag, esențialmente fiscal, care pe alocuri frizează ridicolul, atât timp cât prevede să încredintam controlul fiscalității menajerelor și … turiștilor”. Se vorbește si depre o ”lege impotriva sărăciei”, fără însă vreo soluție pentru criză, pentru că legea prevede doar ajutorarea celor mai loviți de criză. Acest program al ministrului de Finanțe Yanis Varoufakis nu este unul serios și credibil pentru a scoate țara din impas”, spune istoricul grec.
”În acest timp, vistieria greacă e goală, capitalul se scurge din țară, iar falimentul intern (plata personalului bugetar, pensiile) și extern (serviciile și plata datoriilor) se anunță pentru finalul lui aprilie cel târziu. Sistemul bancar este pe marginea prăpastiei, economia privată nu are parte de creditare, de încurajare și de garanții. Din ce în ce mai mulți importatori trebuie să plătească în avans, ceea ce este foarte grav într-o țară care nu poate produce decât 30% din alimentele pe care le consumă… Pe 15 martie, premierul Tsipras , care a declarat că ”nimeni nu poate impune nimic acestui popor”, i-a trimis Angelei Merkel o scrisoare prin care i-a cerut ajutor financiar de urgență, pentru ca țara să-și poată îndeplini obligațiile față de FMI… Poate că această scrisoare condescendentă a fost motivul pentru care Tsipras a fost invitat la Berlin pe 23 martie.”
Însă economia nu este singura problemă a noului guvern de la Atena. Mult mai periculoasă este permanenta victimizare. ”Acordul din februarie a fost neglijat, instanțele menite să controleze Grecia au fost obstrucționate. Simultan, a fost lansată o puternică propagandă și Grecia s-a plasat în postura de victimă: am dezgropat chestiunea reparațiilor de război și a împrumuturilor forțate ale forțelor germane din timpul războiului mondial, care nu au nicio legătură cu actualele datorii elene. Am denunțat ”comploturi” (în special ale guvernelor spaniol și german, în complicitate cu Samaras) vizând destabilizarea Greciei… Numeroși miniștri Syriza se întrec în declarații extremiste și contradictorii, iar ridicolul ministru al Apărării, Panos Kammenos, liderul partidului de extremă dreapta ANEL (partener al Syriza în coaliție) amenință că va ’inunda Europa cu imigranti clandestini și jihadiști’”.
La fiecare asemenea șantaj geopolitic, Grecia are parte de intervenții conciliante din partea președintelui SUA, Barack Obama, pentru că nimeni nu dorește un nou focar de instabilitate într-o regiune extrem de sensibilă. ”Însă nu pot să nu observ cu amărăciune lipsa de viziune si inteligență a conducătorilor de la Atena. Politica externă nu a fost niciodată punctul forte al guvernelor de la Atena, însă cartea geopolitica este un atu important și a oferi această responsabilitate unor personaje precum Nikos Kotzias (ministrul de Externe) și Panos Kammenos nu este doar iresponsabil, ci chiar suprarealist…”
”Rezultatele politicii externe și interne sunt în contradicție cu ceea ce presa relatează. Mulți ziariști, inclusiv cei care nu sunt apropiați guvernului, se transformă în propagandiști ai executivului, ascuzând publicului criticile dela Bruxelles și scoțând în evidență declarațiile triumfaliste ale premierului și acoliților săi… Un membru al guvernului a declarat că televiziunea Sky ”trebuie să fie atentă” si sa nu difuzeze informatii ”defetiste” în această perioadă de ”luptă națională”. Asistăm tot mai mult la o lipsă totală a informației substanțiale și a trasparenței din partea noilor guvernanți în privința desfășurării negocierilor…”
”Păstrând proporțiile și eliminând aspectul represiv, aceasta aduce aminte de regimul coloneilor, care a condus țara între 1967 și 1974, când singura sursă de informare era presa străină. Să mai amintim și atitudinile ”mussoliniene” ale doamnei Zoe Konstantopoulos, președinta parlamentului, care îi întrerupe pe deputații de opoziție și lansează acuzații de corupție neprobate și care îi dă afara din sală pe șefii de grupuri parlamentare pentru vicii minore legate de mandatul lor”.
În plus, xenofobia devine parte integrantă a unei ”ideologii oficiale”. Are Grecia probleme? Este din cauza Germaniei, a lui Merkel, a lui Schauble și a sateliților lor spanioli, portughezi, slovaci, baltici… Sărbătoarea națională de pe 25 martie va trebui sa fie, ni se spune, ”o demonstrație a unității armatei și poporului grec” în fața ”străinilor”. Sau ”Grecia nu mai este o republică bananieră și trebuie să-și revendice independența energetică față de UE”, după cum spune ministrul Energiei, care însă nu spune și cum vom obține această independență.”
”Coaliția de la putere este un amestec de stângiști, populiști și naționaliști care nu știu ce vor, pentru că pur și simplu nu cad de acord asupra a ceea ce vor, și care caută să păstreze o fațadă a unității mergând pe cartea naționalismului și a xenofobiei și manifestând o tendință clară către autoritarism. Syriza este o nebuloasă care merge de la stânga radicală violentă și până la cea moderată, cu tendințe social-democrate. Se pare că jumătate din partid este pentru o ieșire din zona euro și din UE. Însă, conștienți că majoritatea populației se opune unei asemenea linii extreme care ar arunca țara în Lumea a Treia, ei preferă să facă propagandă și să arate că Europa este cea care chinuiește Grecia, tocmai pentru că nu a reușit să o ”transforme într-o colonie și să o exploateze”, deoarece poporul grec ”rezistă” și nu se arată supus. În fantasmele lor, acești ultrași ai Syriza vor să reînvie epopeea lui Che Guevara, ”rezistența eroică a poporului vietnamez” sau dezastruosul razboi civil pe care l-au declanșat bunicii lor în 1946 în această țară. Ei trăiesc într-o lume închisă, dorind să ingnore evolutia lumii din ultimii 30 de ani. Pe scurt, își imaginează că Grecia va fi scânteia care va da foc Europei.”
”Pe de altă parte, Syriza are și oameni care vor să mențină Grecia în UE și care sunt favorabili ideii europene. Ei sunt gata să treacă peste blocajul creat de colegii lor și peste rigiditatea dogmatică, în favoarea unor soluții rezonabile pentru criză. Sunt conștienți că o ieșire din criză nu este posibilă decât cu sprijinul Europei și al unor compromisuri acceptabile pentru toți, atât datornici, cât și creditori. Unul dintre reprezentanții acestei aripi este ministrul Ecoinomiei, Stathakis, ale cărui intervenții discrete ar trebui ascultate mai atent. Este nevoie de o reîmpărțire a cărților la nivel politic, poate chiar de o rupere a Syriza și realizarea unor noi alianțe. Să nu uităm că 70% din electoratul țării are orientări moderate”, spune Bloudanist pentru Liberation.
”Problema este să știm în ce tabără se află domnul Tsipras. În săptămânile care vin el va fi obligat să-și renunțe la mască și să aleagă o tabără. Un semn încurajator – prestația și discursul său, pozitive, în timpul întâlnirii cu Angela Merkel, pe 23 martie”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.