Acuzațiile Moscovei și datele deținute de forțele de securitate
Deși fișa oficială menționează doar că Mihailo Drapatîi este căutat „în temeiul Codului penal” fără a specifica direct acuzația curentă, istoricul juridic rusesc oferă un context clar. Încă din 2023, Comitetul de Investigații al Rusiei l-a pus sub acuzare în contumacie, alături de alți militari ucraineni. Moscova susține că, în anii 2017 și 2019, sub comanda lui Drapatîi, armata ucraineană ar fi efectuat peste 70 de atacuri asupra zonelor populate din așa-numitele republici separatiste Donețk și Lugansk. Conform autorităților ruse, acele acțiuni s-ar fi soldat cu 154 de morți și răniți, dar și cu distrugerea a sute de obiective de infrastructură civilă, scrie HotNews.ro.
Un detaliu suplimentar menit să pună presiune a fost scurs în presa rusă. Potrivit unor surse din cadrul agenției de stat TASS, citate de The Moscow Times, forțele de securitate ale Moscovei ar cunoaște date personale sensibile ale noului comandant ucrainean, inclusiv adresa de domiciliu, numărul de telefon mobil și adresele sale de e-mail.
Schimbări majore la Kiev și criza de la vârful armatei
Numirea lui Drapatîi, care până recent a condus nou-înființata structură a Forțelor Reunite pe linia frontului din regiunea nord-estică Harkov, se suprapune peste o perioadă extrem de tulbure la vârful conducerii de la Kiev. Decizia președintelui Zelenski de a-l destitui marți pe fostul comandant-șef, Oleksandr Sîrskîi, a urmat unei crize profunde de leadership militar, declanșată de demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov.
Deși se afla în funcție de doar șase luni, Fedorov câștigase o popularitate ridicată, iar îndepărtarea sa a provocat proteste de masă în mari orașe precum Kiev, Liov și Odesa. Chiar și pe timp de război. Demiterea ministrului a expus public tensiunile uriașe din structurile de apărare, Fedorov acuzându-l deschis pe Sîrskîi că blochează reformele militare și că ar fi complotat pentru a obține înlăturarea sa din Guvern. Tensiunea a atins cote atât de ridicate încât președintele Zelenski a fost nevoit să recunoască public deteriorarea gravă a relațiilor dintre cei doi oficiali, care ajunseseră în punctul în care refuzau să mai comunice direct.