Sărbătoarea de la Bulzeștii de Sus vegheată de spiritul lui Avram Iancu

În satele românești unde timpul curge altfel şi viaţa are alte reguli, timpul încă pare că stă pe loc şi are o infinită răbdare pentru ca toate să se aşeze în ritmul naturii şi al vieţii. Lucian Blaga spunea „eu cred că veșnicia s-a născut la sat”, iar multe dintre satele româneşti continuă să ne confirme spusele marelui poet.
Putem afirma că țăranul român a avut întotdeauna misiunea sacră de a reconstrui ceea ce alții au pustiit, iat satul este locul binecuvântat de Dumnezeu în care materialul și spiritualul sunt într-o perfectă comuniune, locul din care se înalță sufletul poporului român spre propriul lui destin.

Pentru țăranul român credința în Dumnezeu a fost mai puternică decât orice altceva, întărindu-l pentru a trece peste tot ceea ce destinul i-a pus în cale și pentru a-și împlini misiunea cu smerenie, cu tenacitate și cu modestie.
Satul Bulzeștii de Sus, din munții Apuseni, şi-a păstrat veşnicia, iar veşnicia îşi duce liniştită existenţa alături de oamenii frumoşi şi buni care au rămas fideli acestui pămînt și obiceiurilor locului, unde cu adevărat familia capătă o altă dimensiune.
Turiștii aflați în treacăt sau aduși de neamurile răspândite peste tot în lume descoperă aici, în inima munților, povești cu eroi adevărați, locuri de o frumusețe nemaipomenită și gustul unor bucate alese.
Aici este locul desprins din basm unde spiritul lui Avram Iancu te însoțește pretutindeni și unde, de-a lungul secolelor, s-a înălțat spiritul libertății poporului român.

Coasa se bate și acum în Bulzești, căci oamenii au bucuria de a-și strânge fânul aşa cum au învăţat din neam în neam, iar ulițele se umplu seara de animalele întoarse de la păscut, mânate de copii bucălați și veseli, ca într-un tablou al lui Grigorescu. La final de vacanță, vor duce cu ei poveștile satului şi bucuria lucrurilor mărunte, bucurie de care îşi vor aminti mult timp, până se vor întoarce din nou, bucuroşi, acasă pentru a edita o nouă poveste a veşniciei, căci rădăcinile nu se pierd niciodată.
Blaga povestește cum, copil fiind, a întrebat pe altul cum e să fii mort. Răspunsul a fost uluitor: la fel cum este să fii viu. Aşadar, în înțelepciunea purității sufletului său, copilul considera că astfel stau împreună oamenii, deopotrivă vii sau morți, în aceste ţinuturi veşnice, numite sate. În registrul altei sensibilități, cam în același timp cu Blaga, sufletul rănit al lui Rilke se tânguia: „Căci, Doamne, marile orașe/ pierdute sunt și despletite”, locul unde oamenii „trăiesc greu și rău… ei însă sunt și nu mai știu că sunt…”.

Astăzi, când vorbim despre satul românesc care şi-a păstrat veşnicia, mulţi dintre noi nu mai ştim dacă suntem morţi sau vii, nici pentru ce ar fi bine să trăim și nici dacă ar mai fi ceva pe lumea asta pentru care ne-am da viaţa. O zi petrecută în satul Bulzeştii de Sus este de ajuns pentru a descoperi stropul de eternitate pe care Dumnezeu l-a picurat în fiecare dintre noi, pentru trăi în armonie cu natura, cu tradiţiile, cu frumosul şi cu dragostea de oameni.

Acest tărâm atrage de secole prin bisericile de lemn. Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Bulzeștii de Sus, aflată pe lista monumentelor istorice, este menționată în secolul al XVIII-lea pe un teren donat de comunitățile sătești. A suferit stricăciuni în timpul revoluției din 1848-1849 și a fost refăcută în anii următori, dar astăzi, după reparațiile din secolul al XIX-lea, din vechiul edificiu se mai păstrează doar o mică parte. Mai multe icoane pe lemn au fost pictate de zugravul Simion Silaghi din Abrud și e posibil ca tencuiala din interiorul bisericii să ascundă fragmente de picturi murale. Biserica din Bulzeștii de Jos, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” este la rândul ei declarată monument istoric. Construită din bârne de stejar, biserica a fost refăcută în 1852, după distrugerile suferite în timpul revoluției pașoptiste, cu părți din biserica atestată documentar în secolul al XVIII-lea, în stil ardelenesc, pe cheltuiala obștii, de meșteri care nu mai sunt cunoscuți. Eventualele picturi murale au fost ascunse în urma tencuirii bisericii.

În satul Tomnatecul de Sus se află o altă bisericuță de lemn, monument istoric, cu hramul „Buna Vestire”, care datează, cel mai probabil, de la începutul secolului al XIX-lea și a fost parțial pictată. O biserică de lemn cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a mai existat și în cătunul Tomnatecu de Jos, unde mai trăiesc doar câțiva vârstnici, dar a fost lăsată în părăsire și s-a prăbușit în urmă cu mai bine de un deceniu. Și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Grohot, meșteșugită cu măiestrie din lemn, a înlocuit o mai veche biserică după distrugerile din timpul revoluției pașoptiste, de la care a păstrat mai multe elemente, dar astăzi este aproape uitată.
A fost pictată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de un meșter zugrav anonim, interiorul fiind repictat în a doua jumătate a secolului XX. Din zestrea de odinioară, biserica mai păstrează câteva icoane pe lemn și un clopot de bronz. Slujbe se țin foarte rar, deoarece cătunul este aproape părăsit. Într-un alt vechi cătun, Străuți, cu case părăsite, mai poate fi văzută bisericuța de lemn „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, ridicată în secolul al XIX-lea.
ÎNTÂLNIREA FIILOR SATULUI – ediția a – III – a, 29 Iulie – 1 August 2021
Programul evenimentelor:
Vineri, 29 Iulie
– Clacă la coasă – începând cu ora 8 dimineața.
Anul acesta ne vom strânge în clacă la coasă la familia Aurel și Tabita Giurgiu, din satul Giurgești, comuna Bulzeștii de Sus.
In memoriam Crișan – Marcu Giurgiu
Începând cu ora 13
La troița ridicată de studenții Facultății de Istorie Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, coordonați de profesorul Ioan Bolovan, amplasată pe locul unde a fost casa preotului Giurgiu din Bulzești, bunicul Eroului Martir Crișan – Marcu Giurgiu, vom ridica un parastas în memoria Eroilor Neamului. Vom participa la slujba de pomenire oficiată de părintele Axente Lucaciu, vom înălța o rugăciune și vom asculta cântece patriotice alături de câțiva invitați.
Sâmbătă, 30 Iulie
Șezătoare – începând cu ora 16
Șezătoarea va avea loc la „Casa Țărănească” a familiilor Gheorghe și Adriana Roman, Nicolae și Maria Paul din satul Bulzeștii de Jos, nr. 6, și a vecinilor lor, familia Dr. Nicolae Străuț.
Prin cele câteva ateliere de meșteșuguri, ne dorim să reînviem – la o altă scară – șezătorile de odinioară, la care sătenii se adunau ca să le fie mai spornic lucrul, în comuniune, împărtășind povești, glume, cântece, voie bună.
Atelierele vor fi susținute de:
– Fachin Radu – ”Lemnăria lui Radu” Deva: căsuțe din lemn, pictură și magneți
– Răzvan Supuran – ”Atelierul de Carte” Ribicioara: hârtie produsă artizanal, din plante
– Cosmina Moldoveanu, artist plastic din Curechiu: zgărdane tradiționale
– Aliona Corceac, din Ribița – tainele plantelor medicinale din zona Munților Apuseni
– Sabina Borza din Bulzeștii de Jos și Alexandru Pop Zărăndean, interpret și meșter popular din Sebiș, Arad: utilizarea războiului de țesut
– Camelia Starcescu, jurnalist, revista Formula AS București: cusut cocarde tricolore
Silvia Dușan – artist plastic din Ribița – Hunedoara
Raiul copilăriei – atelier de pictură
Monica Dușan – Muzeograf al Ribița – Hunedoara
– Mirela Voicu – hair stylist din Timișoara – secretele părului lung împletit
Șezătoarea se va încheia cu cântări în jurul unui foc de tabără, pentru a ne așeza sufletele într-o matcă de pace și liniște, purificându-le prin cânt și foc, primenindu-le, ca să întâmpinăm cum se cuvine ziua Duminicii. Vom cânta alături de invitați din întreaga țară: Casian Dâmb (Iermata, Arad), Tudor Tomuta și ”Cetatea Neamului” (Sântana, Arad), Vali Goran (Arad).
Invitat special: Ion Marinescu Țurlă – interpret de muzică folk și redactor al emisiunii ”În zori” de la Radio România Actualități.
Duminică, 31 iulie
Întâlnirea Fiilor Satului
– ora 9: Sfânta Liturghie și parastas pentru eroii Țării Moților – ca să nu uităm că doar acolo, în biserică, în Taina Sfintei Liturghii, împreună suntem de-a pururi cei vii și cei adormiți, cei de-aici și cei de Dincolo – întreg neamul nostru Românesc.
– ora 13: Spectacol folcloric, pe scena amplasată în centrul satului Bulzeștii de Sus.
Invitați:
Fii și fiice ale satului Bulzești:
Marinică și Andrada Paul, Nicolae Jurj-Briciu, Luciana Maria Giurgiu, Doinel Lup, Alex Demian, Alin Străuț, Briciu Andrei, Marius Jurca, Cristian Iga, Ovidiu Tod, Bogdan Oană, și Tulnicăresele din Bulzeștii de Sus.
Interpreți din Țara Zarandului:
Județul Hunedoara: Vlad Linta (Vața de Jos), Nadia-Maria Jurca (Blăjeni), Denisa Neag și Diana Neag (Brad), Monica Banciu (Brad), Teodora Petruț (Luncoiu de Sus), Oana Rus (Luncoiu de Jos).
Grupul de Tulnicărese din Blăjeni
Grupul de dansatori „Doina Crișului” din Brad, condus de coregraful Nicolae Grigoraș.
Județul Arad: Alexandru Pop Zărăndean (Sebiș, Arad), Pavel Cristea și Grupul Vocal „Străjerii Cociubei” , Grupul Satiric „Gura lumii” – Dieci, Adrian Petcu – Semlac
Județul Bihor: Monica Blaga – Husasău de Tinca – Bihor
Țara Moților – Județul Alba: Mariana Gligor și Grupul de Tulnicărese Apuseni
Invitat special: Veta Biris
Spectacolul folcloric va fi prezentat de Camelia Stârcescu – jurnalist al revistei Formula AS

credit foto Marius Turc