Sărbătoarea mărţişorului, la noi şi în lume

Simbolurile bucuriei şi renaşterii

Originile mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa în zona Balcanilor este considerată ca aparţinând substratului comun daco-tracic. Alţii consideră că Sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, unde Anul Nou era celebrat în prima zi a primăverii, de ziua lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate se observă şi în culorile mărţişorului, unde roşul semnifică războiul, albul, pacea.

Cercetările arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând de acum 8.000 de ani. Acestea erau formate din pietricele vopsite în alb şi roşu şi erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare a lui Iordache Golescu.

Mărţişoare hand-made

Folcloristul Simion Florea Marian mărturisea că, în Moldova şi în Bucovina, mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu o aţă împletită alb cu roşu şi era purtat în jurul gâtului, obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu, ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa acelaşi fir roşu cu alb, ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod.

Fetele purtau şi ele mărţişor în jurul gâtului şi îl păstrau până la înflorirea arborilor. În acel moment îşi scoteau mărţişorul şi îl atârnau de creanga unui copac.

Vine primăvara

Tradiţia spune că mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărţisorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea.

Oamenii din popor mai ştiu că mărţişorul trebuie purtat ca un lucru sfânt, nu ca pe o podoabă ori ca o jucărie.

Tradiţia spune că mărţişorul trebuie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 Martie până când se arată primăvara, se aude cucul cântând, până înfloresc cireşii ori trandafirii, până vin berzele sau rândunelele.

Amuzante mărţişoare pentru copii

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, cadou.

La 6 decembrie 2017, Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii, prin decizia luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud. Prin cercetările întreprinse și argumentele științifice aduse, Doina Işfănoni și Varvara Buzilă au contribuit decisiv la acceptarea Mărțișorului în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii.

Evenimentele sărbătoresc diversitatea patrimoniului nostru cultural în Anul European al Patrimoniului Cultural, și contribuie la promovarea și transmiterea tradițiilor și obiceiurilor similare în spațiul European

Hai la Târg!

Haideţi la Târg

Dacă, de 1 Martie, doriţi să oferiţi iubitelor dumneavoastră mai mult decât gingaşul buchet de ghiocei, există nenumărate oferte, pe toate gusturile.

Mărţişoare croşetate, pictate şi parfumate sunt doar câteva dintre ofertele cu care Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală a venit în întâmpinarea bucureştenilor la Târgul „De Mărţişor”.

Intrat în obişnuinţa publicului bucureştean, „Târgul mărţişorului” oferă, prin criteriile de selecţie care vizează valoarea obiectului handmade şi inovaţia, un grad de creativitate care a situat participanţii în sfera artistică şi a unui meşteşug capabil să fie reînnoit cu diverse valenţe şi să comunice cu expresivitate, imaginaţie, simţ al umorului, o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create.

Simbolul dragostei

Expoziţia a prezintă o selecţie a celor mai frumoase şi reprezentative obiecte de patrimoniu din colecţiile Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti şi aduce în prim-plan femeia, punând în evidenţă faptul că, preocupată fiind întotdeauna de frumos, ea a acordat o atenţie deosebită vestimentaţiei, pieptănăturii, podoabelor, gătelii în general. Creativitatea şi grija cu care femeia îşi împodobea casa şi pe ea însăşi reies din frumuseţea şi originalitatea pieselor care sunt expuse: costume populare femeieşti din cele mai reprezentative zone etnografice ale ţării, costume femeieşti ale minorităţilor, învelitori de cap, pălării, marame, chindee, cepse, năframe, pomeselnice, câteva piese destinate amenajării interiorului casei, ţesături, mobilier pictat şi podoabe. Ornamentica bogată, armonia cromatică a ansamblurilor vestimentare, compuse în manieră autentică, sunt completate de marea varietate a pieptănăturilor, gătelilor capului şi podoabelor specifice fiecărei zone.

De asemenea, Muzeul Ţăranului Român a organizat un Târg de Mărţişor în acest weekend, lucru destul de rar în ultimul timp. Unul dintre criteriile urmărite în selecţia participanţilor a fost creativitatea

Dublu Concert de Mărţişor cu Emil Bîzgă alături de Marius Preda. În deschidere Oana Chiţu Jazz Quartet

Oana Chiţu

Joi, 1 martie, ora 20:00, la ARCUB, ascultăm live muzica Bucureștiului și a Berlinului interbelic, dar și Bach interpretat la trompetă și țambal în dublul concert de mărțișor din seria concertelor de jazz Artist in Residence. Artiști: Emil Bîzgă și Marius Preda, Oana Chițu Jazz Quartet. Concertul face parte din al doilea sezon Artist in Residence organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB.

Astfel, doi reprezentanți remarcabili ai jazzului Emil Bîzgă (trompetă) și Marius Preda (țambal, pian, contrabas) prezintă în premieră, la ARCUB, proiectul The Baroque Jazz Duo, un concept unic de spectacol în lumea muzicală românească și o provocare atât pentru publicul de jazz, cât și pentru fanii muzicii clasice. Combinând elemente desprinse din două perioade importante ale istoriei muzicii, The Baroque Jazz Duo se folosește de trompetă și țambal pentru a purta ascultătorii din lumea lui Bach în sonoritățile World Music și a rămâne apoi într-un univers complet nou, imprevizibil și ireal.

„Recomandăm acest program unui public dezbrăcat de prejudecăți, cu mintea deschisă spre noi lumi sonore și celor care vor, pentru un timp, să evadeze din realitate și să rămână suspendați, măcar în sala de concert, într-un timp încă neinventat”, afirmă Emil Bîzgă & Marius Preda.

Marius Preda şi Emil Bîzgă

Tot de 1 martie, la Sala Mare ARCUB, Oana Chițu Jazz Quartet va susține un concert menit să readucă în prim plan tangouri româneşti din perioada interbelică, într-o combinaţie originală cu elemente de folclor şi jazz: Berlin – București eterna poveste. Inspirându-se din perioada interbelică și din amintirile părinților ei, a înregistrat în 2007 albumul Bucharest Tango cu melodii din Micul Paris, album apărut în Berlin la binecunoscutul Label internațional Asphalt Tango, care impresariază printre alții și Fanfara Ciocârlia.

Oana Chițu și ansamblul ei extind de această dată programul din Bucharest Tango cu cântecele Berlinului anilor ’20 – ’30, creând o punte de dragoste între cele două orașe.

Născut la Iași, într-o familie de muzicieni, Emil Bîzgă își desăvârșește studiile muzicale începute în București cu un master în trompetă clasică la Malmö University din Suedia și un master în trompetă de jazz la Conservatorul din Hanovra. În Statele Unite obține Artist Diploma la Rutgers University, din New Jersey, unde studiază cu Hakan Hardenberger, Wynton Marsalis și William Fielder, artiști care îi definitivează stilul și tehnica instrumentală. Influențat de experiențe diverse alături de orchestre de muzică clasică și de jazz, amprenta sa muzicală este o mixtură de sunete contrastante, unică în jazzul modern, ce a ajuns să fie recunoscută la nivel international. De-a lungul carierei urcă pe aceeași scenă cu nume mari precum Jimmy Cobb, Benito Gonzales, Marius Preda, Jon Davis sau Vladimir Cosma.

La vârsta de patru ani, Marius Preda primește un țambal cadou de la bunicul lui, instrument de care se îndrăgostește iremediabil. După ce studiază vibrafonul la Conservatorul Regal din Haga, artistul își dezvoltă un mod inedit de a cânta la țambal, devenind astfel primul țambalist din istoria jazzului mondial. Pe parcursul anilor, Marius Preda a cântat alături de Arturo Sandoval, Mike Stern, Dennis Chambers, Tom Kennedy, Teymur Phell, Sanah Kadoura, John Patitucci, Andreas Oberg, Lewis Nesh, Leonid Ptashka, Dave Kikoski, Didier Lockwood, André Rieu. După ce maestrului muzicii de film din Franța, Vladimir Cosma îl invită să cânte în turneul său din 2016 – 2017, în Franța și Elveția, acesta declară că „Marius e unul dintre cei mai buni muzicieni cu care am lucrat pe parcursul întregii mele cariere”, iar Arturo Sandoval îl descria „Marius este un dar de la Dumnezeu…”.

Oana Cătălina Chiţu este influențată puternic de interpretările care au rămas înregistrate cu vocea Mariei Tănase. Stabilită la Berlin după 1990, artista de etnie țigănească a înființat trupa de ritmuri tradiționale balcanice Romenca alături de acordeonistul sârb Dejan Jovanovic. Oana Cătălina Chiţu interpretează tangourile româneşti într-un timbru vocal original, cu influenţe de jazz, swing şi flamenco. Solista a studiat pianul, jazzul şi canto la Berlin, unde s-a  stabilit în anii 1990. Pe scena muzicală internaţională, Oana Cătălina Chiţu impresionează prin vocea inconfundabilă şi prin prezenţa plină de expresivitate. Pentru artistă, locul natal, Humuleştiul, este o continuă sursă de inspiraţie.

Parcursul european al mărţişorului, la Bruxelles

„La 1 martie, atunci când iarna trebuie să plece, lăsând cale liberă primăverii, oamenii cred că prin firul mărţişorului, numit uneori şi funia timpului, se marchează vizual pragul simbolic dintre cele două anotimpuri. Mai demult, Mărţişorul, Marteniţa sau Martenka era pentru români, moldoveni, bulgari şi macedoneni un adevărat mesager al primăverii. Culoarea celor două fire ale mărţişorului avea o semnificaţie bine ştiută de toată lumea: roşul exprima culoarea sângelui, a vitalităţii, a « tinereţii fără bătrâneţe », a căldurii mult aşteptate, iar albul era mesagerul purităţii. Înţelegând semnificaţia străveche a mărţişorului, vom şti că şnurul împreună cu moneda de aur sau argint, oferit şi purtat la 1 martie de femei şi bărbaţi, de copii şi bătrâni, reprezintă o practică culturală identitară ce exprimă simbioza dintre om şi tot ceea ce-l înconjoară”, mărturiseşte Doina Ișfănoni.

De 1 martie, Dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“ din București și Dr. Varvara Buzilă, etnolog și muzeograf, doctor în filologie, secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, vor susține conferinţa Tradiții și obiceiuri similare de Mărțișor în spațiul european si vor  prezenta valorile și simbolurile identitare ale Mărțișorului, precum si semnificația declarării Mărțișorului în lista UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității. Cu prilejul conferinței, va fi proiectat un scurt documentar, Mărțișorul, și va fi prezentată cartea Varvarei Buzilă, Sub semnul Mărțișorului  (Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Societatea de Etnologie din Republica Moldova, Chișinău, 2015). La finalul evenimentelor, naista Daniela Ghiță va susține un recital cu piese reprezentative românești și balcanice, iar Centrul de Creație „Mugurel“ al Asociației „Noroc“ va oferi un moment artistic. Mărțișoare artizanale din Romania și Republica Moldova vor fi oferite publicului participant, ca un simbol al începutului primăverii, anotimpul renasterii naturii.

În 2 martie, Varvara Buzilă va susține un atelier de creație de mărțișoare destinat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani.

În perioada 1-2 martie 2018, Institutul Cultural Român Bruxelles şi Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Luxemburg organizează o serie de evenimente de diplomaţie publică și culturală dedicate Zilei Mărțișorului – simbol universal inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii.

Primăvară Muzicală la Lisabona

Cvartetul Douro

                              

Cu ocazia sărbătorii Mărţişorului şi în cadrul Sezonului Cultural Românesc de la Muzeul Naţional de Arheologie, Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză a organizat un Concert de muzică de cameră al Cvartetului de coarde româno-portughez „Douro“. Concertul va avea loc în Salonul Nobil al Muzeului, aflat în corpul central al Mănăstirii Jerónimos.

În program:

Cristian PetrescuApechemata

Ludwig van BeethovenCvartetul nº 14, în Do# Minor, op. 131

George EnescuMénétrier din Suita Amintiri din copilărie

Cvartetul de coarde „Douro“ a fost înfiinţat de violonistul român Radu Ungureanu (profesor la Conservatorul din Porto) în 2007 şi, alături de violonistul Gaspar Santos, violistul David Lloyd şi violoncelistul Dinis Lecomte, şi-a propus sǎ promoveze un repertoriu „de aur“, cuprinzând şi muzică românească într-o viziune interpretativǎ actualǎ,  acordând atenţie specialǎ autenticitǎţii stilistice.

Cvartetul „Douro“ a cântat pe cele mai mari scene ale Portugaliei, începând cu prestigioasele Casa da Música şi Centrul Cultural din Belém, iar repertoriul său cuprinde lucrǎri ale unor autori precum Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Brahms, Sibelius, Ravel, Bartók, Enescu, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Tiberiu Brediceanu, Ciprian Porumbescu, Marţian Negrea, Gheorghe Dima etc., fǎrǎ sǎ neglijeze compozitorii portughezi: Claúdio Carneyro, Fernando Lopes-Graça, Luís de Freitas Branco, Alexandre Delgado, João Pedro Oliveira etc.

Sărbătoarea primăverii la Seghedin

Marţi 6 martie, la ora 18:00, este organizat un concert  de Formația DuoVivo (Radu Ţaga – fagot, Marko Ristić – acordeon) şi a unui atelier de confecționare a mărțișoarelor care va fi însoțit de o prelegere despre tradiția, geneza, obiceiurile şi legendele legate de Mărțișor susținută de plasticiana Adela Kiss, la Consulatul General al României la Seghedin.

Programul concertului DuoVivo cuprinde:

L.ManzatCavatina

P.JelescuRapsodia Dobrogeană

L.MildeTarantella

C.M.von WeberFantezia Maghiară

Totodată, vor fi înmânate publicului prezent cartoline în care este explicată semnificația Mărișorului.

Formația DuoVivo s-a înființat în anul 2016, la ideea şi cu ajutorul solistului Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, pianistul Sorin Petrescu, şi este alcătuită din Radu Ţaga, absolvent în 2013 al Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timişoara, secţia interpretare muzicală – Fagot şi Marko Ristić care este şi el student la acordeon în cadrul Facultății de Muzică a aceleași Universități.

Formația a debutat în luna noiembrie a anului 2016 în cadrul Festivalului Internațional de Muzică Nouă INTRADA din Timişoara, având onoarea de a cânta în premieră Cavatina pentru Fagot şi Acordeon de L. Manzat, fiind invitată şi în ediția următoare din 2017, tot în 2017 fiind invitați să cânte şi la Arad în cadrul Festivalului Iubiți Muzica Românească.

Artistul plastic Adela Kiss, va susține o prelegere despre tradiția, geneza, obiceiurile şi legendele legate de Mărțișor, iar publicul prezent va putea urmări în timp real etapele de creare a mărțișoarelor şi va putea să își confecționeze propriul mărțișor.

Aceasta este artist plastic din Gyula, Ungaria. Este absolventă a Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Gyula (1994), iar ulterior a Academiei de Artă „Ioan Andreescu” – Cluj-Napoca, secția design. (1999). În anul 2000 a urmat un curs postgradual în cadrul aceleiași instituții. Este prezentă în expoziții personale organizate la Budapesta, Gyula şi Baia Mare, Cluj-Napoca, participând de asemenea la expoziții de grup la Budapesta, Werfenweng (Austria), Permeti (Albania), Casablanca, Rabat (Maroc) şi (România).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.