Scandalul pe tema bugetului de austeritate UE, departe de a se fi încheiat

Pentru prima oară în istoria ei, Uniunea Europeană va avea un buget de austeritate. Perioada 2014-2020 va fi marcată de scăderi atât în ceea ce privește banii pentru viitoare programe de finanțare, dar și în ceea ce privește cheltuielile instituționale. Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020 este de 960 miliarde de euro, în scădere cu 34 de miliarde de euro faţă de perioada 2007 – 2013. Echipa popularilor europeni de la Comisia Europeană și de la Consiliul European este criticată că a fost incapabilă să vină cu soluții și idei pentru a scoate Europa din recesiune, și pentru accentul exclusiv pus pe austeritate. Punctul de vedere al Germaniei, Marii Britanii, și al Olandei, privind necesitatea unor reducerilor drastice ale bugetului UE în următorii șapte ani, a triumfat.

Bugetul unor sectoare importante precum transporturile transfrontaliere, energie și telecomunicațiile s-au văzut văduvite de tăieri de peste 11 miliarde de euro. Două politici principale europene (politica agricolă comună și politica de coeziune) au și ele de suferit de pe urma acestui buget de austeritate. Pentru agricultorii din statele membre UE mai sărace veștile nu sunt prea bune. La calcularea finală a bugetului, ei vor primi mai puţin decât fermierii din Franţa sau din Germania. Ca să îi liniștească, Bruxelles-ul a promis că le va acorda subvenţii suplimentare, însă unele care vor veni în mod gradual. Abia prin 2020, plăţile directe către aceștia vor ajunge la 196 euro/hectar.

Bugetul de austeritate al UE ar putea fi respins de de Parlamentul European.

Liderii celor patru mari grupuri politice din Parlamentul European (conservatorii, socialiștii, liberali și ecologiștii) au declarat că vor refuza să accepte bugetul multianual al UE. Ei consideră că în actuala sa variantă bugetul nu va duce deloc la întărirea competitivității economiei europene. Șefii grupurilor politice din Parlamentul European consideră că bugetul adoptat azi de către reprezentanții celor 27 de state membre la summitul Consiliului European va conduce la adâncirea recesiunii și la ceea ce ei au numit un «deficit structural al UE» : «Acordul la care s-a ajuns în privința bugetului UE nu va duce la competitivitate economică, dimpotrivă o va slăbi, iar aceasta un este în interesul cetățenilor europeni», au estimat într-un comunicat comun, Joseph Daul (liderul grupului PPE), Hannes Swoboda (liderul socialiștilor), Guy Verhofstadt (liberalii europeni), Rebecca Harms (grupul ecologist). Acești au deplâns faptul că președintele Consilului European, Herman Van Rompuy, nu s-a consultat și nu a negociat cu liderii grpurilor politice din Parlamentul European elaborarea unui astfel de buget multianual al UE. «Adevăratele negocieri și discuții pe marginea acestui buget de austeritate propus de Van Rompuy abia acum încep, când va trebui să îl prezinte în fața Parlamentului European. Noi ne vom exprima în continuare asupra prorităților carea r fi trebuit să stea la baza elaborării unui astfel de buget UE», au mai declarat liderii celor patru mari grupuri politice din Parlamentul European. Ei doresc ca acest buget aprobat azi la summitul Consiliului European să fie revizuit drastic în următorii doi ani, motivând că un poate exista un buget de austeritate pentru toată perioada de șapte ani. Parlamentul European va urma să se pronunțe în sesiune plenară în luna iulie asupra acestui buget multianual al UE. Negocierile dure pentru a obține un acord din partea forului legislativ european ar putea dura până la finalul lui 2013, și nimeni un poate garanta că se va ajunge la un acord. Deja, președintele Parlamentului European, Martin Schulz a declarat la Bruxelles: «În mod sigur, Parlamentul European un va acepta acest deficit bugetar, adoptat în acest fel la Consiliul European». Speriat de o asemenea perspectivă, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a făcut apel disperat la Parlamentul European, să nu voteze împotriva bugetului.

Pe mâna lui Băsescu, România a pierdut aproape 20% din banii europeni promiși

Suma primită de România în următorul exerciţiu financiar multianual al Uniunii Europene este de 39 miliarde euro. Suma propusă inițial de Comisia Europeană pentru România fusese de 48 de miliarde de euro. Traian Băsescu nu a fost capabil să înlăture, prin relațiile sale cu liderii popular europeni, aceste tăieri din banii care trebuiau alocați țării noastre. În mod manipulatoriu, pentru a ascunde o astefl de realitate dramatică, Băsescu inventează «facilități extraordinare» pentru instituţiile locale şi centrale, acolo unde acestea este puțin puțin probabil să mai apară. Băsescu ne prezintă facilitatea deductibilității TVA-ului pe fondurile de coeziune, atât cele utilizate pentru proiecte pe scară mare, cât şi fondurile de coeziune utilizate de administraţiile locale, drept un câștig important. Mai mult, guvernatorul de la Cotroceni consideră că asistenţă tehnică din partea Comisiei Europene pentru derularea programelor cu România. Un astfel de gen de «asistență» un face decât să aducă și mai mult România în poziția de țară corigentă la capitolul administrare fonduri europene. În aceast postură ne-au adus guvernele portocalii coordonate din culise de președintele-jucător în ultimii 4-5 ani. Faptul că Barroso s-ar fi arătat dispus să transfere o armată de oameni la București cares ă supravegheze cum cheltuim banii europeni denotă o imensă ipocrizie politică. De ce această armată de funcționari de la Bruxelles nu s-a aflat în România În ultimii patru ani, când banii europeni fie că nu puteau fi absorbiți de guvernele Boc și MRU, fie erau deturnați ? De ce acum, când la București există o altă coliție de guvernare ?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.