Scheletele de la pista Aeroportului Cluj

Un Raport cutremurător. CJ Cluj cere opinie juridică de la DNA, iar suspectul Ciceo moare de grija banilor lui Bene.

Situaţie incredibilă la Cluj. Matrapazlâcurile, ilegalităţile şi scheletele din reţeta de tocat 46 milioane euro la Aerportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj ies la suprafaţă precum ciupercile după ploaie. Cu preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, şi cu executantul pistei şi al altor lucrări de la Aeroport, Ioan Bene, în arest, Aeroportul şi Consiliul Judeţean au pornit un război al nervilor. Unul cu siguranţă pe placul DNA, întrucât cele două instituţii îşi pasează reciproc responsabilitatea şi fărădelegile din cadrul execuţiei lucrărilor de 46 milioane euro de la aeroportul clujean. Miza… care o fi miza?! Să scape de puşcărie cei vinovaţi – şi nu ne referim aici la Bene şi Uioreanu!? Să ia Aeroportul un credit de 50 milioane lei garantat de CJ şi să îşi încaseze Napoca SA, executantul lucrărilor banii, pentru a putea continua lucrările la proiectele imobiliare ale Napoca SA care acum zac?! Să îşi securizeze suspectul David Ciceo casa de jumătate de milion de euro, primită de la mâna dreaptă a arestatului Bene, Alin Bănceu, ex acţionar unic la Napoca Security?!

Cert este că pisica moartă, dar cu zornăit de cătuşe este aruncată din curtea aeroportului în cea a CJ Cluj şi viceversa. La Cluj avem o pistă căreia preţul i s-a umflat de la 32 milioane euro la 42 milioane euro, graţie a peste 20 de acte adiţionale. Avem un parking de avioane, APRON 4, executat cu o mascaradă de licitaţie şi fără niciun fel de autorizaţie de construire. Acelaşi parking a primit o expertiză tehnică fără nicio vizită pe teren, ci prin fax, în două zile. Apoi, avem şi un parking auto, cu preţuri duble faţă de „Otopeni” şi triple faţă de „Budapesta”. Şi în tot acest timp, cu 40 milioane euro, la Braşov se realizează un întreg aeroport similar, cu pistă, terminale, turn de control, parking-uri etc.!

Deocamdată asistăm la un ilar ping-pong de rapoarte şi acte între Aeroport şi Consiliul Judeţean. Acesta din urmă, mai bine-zis funcţionarii din CJ Cluj, a întocmit un raport care prezintă detailat, pe 40 de pagini, situaţia de la Aeroport. Raportul PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII „PISTĂ DE DECOLARE ATERIZARE 3500 M – ETAPA I ŞI SUPRAFEŢE DE MIŞCARE AFERENTE”, întocmit de aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Cluj, a fost prezentat tuturor consilierilor judeţeni, dar aceştia nu au considerat oportun ca clujenii să afle ce s-a întâmplat cu 46 DE MILIOANE DE EURO, BANI PUBLICI, aşa că l-au ţinut ferecat în sertare. Asta deşi el fost cerut de patru consilieri judeţeni pentru a se vedea legalitatea unei hotărâri de consiliu judeţean din ianuarie 2014 privind garantarea unei finanţări rambursabile interne în valoare de 50.000.000 lei pentru realizarea investiţiilor publice de interes judeţean. Iar funcţionarii publici din Consiliul Judeţean, în faţa cărora ne scoatem pălăria (SECRETAR JUDEŢ: Simona GACI, ARHITECT ŞEF: Claudiu-Daniel SALANŢĂ, DIRECTOR GENERAL: Simona TATOMIR, DIRECTOR EXECUTIV: Mariana RAŢIU, DIRECTOR JURIDIC: Dan POP, Cu contribuţia: ARHITECT ŞEF: Sanda OLTEAN), au pus pe hârtie toate mârşăviile şi ilegalităţile de la Aeroport. Acei funcţionari care au fost terfeliţi prin presa clujeană imediat după ce au avut curajul de a verifica lucrările de la Aeroport, acei funcţionari care au fost ameninţaţi de actualii arestaţi din Dosarul Uioreanu-Bene. Acei funcţionari care însă nu au încetat în a crede că Nimeni nu e mai presus de Lege!

Raportul este unul exhaustiv şi tehnic deopotrivă, şi prezintă pe parcursul a 42 de pagini aspecte incredibile ale modului în care s-au desfăşurat lucrările de la Aeroportul Internaţional Cluj, privind pista de decolare/aterizare.

Iată doar câteva din aspectele semnalate în cadrul său.

– Actele adiţionale, 22 la număr, care au umflat preţul pistei de 2100 metri de la 32 la 42 milioane de euro, au fost întocmite întocmite şi semnate strict între beneficiar şi executant, adică Aeroport şi Napoca SA, ca parte a unei asocieri. Nici vorbă de avizul proiectantului general IPTANA, al ordonatorului principal de credite, Consiliul Judeţean, nici vorbă de expertize tehnice, dispoziţii de şantier ale proiectantului general… Doar Raport de necesitate al executantului, Proces-verbal de negociere executant/beneficiar, Note şi Raport procedură.

În concluziile Raportului se solicită remiterea celor prezentate către instituţiile abilitate de control ale statului, precum Curtea de Conturi, ANRMAP, Inspectoratul de Stat în Construcţii sau DIICOT şi DNA.

– Deşi plata investiţiei urma să se facă eşalonat, în rate trimestriale, pe o perioadă de trei ani, plăţile s-au făcut după bunul-plac al executantului şi al beneficiarului, fără niciun deviz de execuţie şi, mai mult, se efectuau plăţi strict spre Napoca SA, şi nu spre câştigătorul licitaţiei, care este o asociere de firme!

– S-a prelungit nejustificat durata de execuţie, deşi Napoca Construcţii a lui Ioan Bene câştigase licitaţia tocmai cu acest atuu (40% din punctajul ofertei de la licitaţie).

– Napoca Construcţii a lui Ioan Bene a garantat facturi plătite în avans cu biletele la ordin, iar garanţia de bună execuţie a fost onorată tot cu un bilet la ordin!

– Potrivit art. 5 din HG 28/2008, beneficiarul avea obligaţia de a actualiza devizul general după încheierea contractului de achiziţie, rezultând valoarea de finanţare a obiectivului de investiţii. Nu a existat însă nicio cerere din partea R.A. Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca privind actualizarea devizului general, urmare a atribuirii contractului de execuţie.

– Au fost acte adiţionale comunicate prin fax sau de două ori, cu conţinut diferit către CJ Cluj. Actul adiţional nr. 21 a fost comunicat prin fax Consiliului Judeţean, respectiv actul adiţional nr. 22 a fost comunicat Consiliului Judeţean prin două adrese diferite, 14.081/25.07.2013 și 14.590/2.08.2013 (anexa 4) având conţinut diferit, sub aspectul valorii actualizate a preţului contractului, respectiv al datei de încheiere.

– Clauza 6.2 alin 5 din Contract spune că „durata de execuţie a obligaţiilor asumate de părţi prin prezentul contract și/sau care le revin potrivit legii se prelungește în caz de forţa majoră, până la intrarea in normalitate(…)”; Care au fost oare motivele care au stat la baza prelungirii duratei de execuţie? Au fost ele imprevizibile sau au reprezentat caz de forţă majoră?

– S-au inventat acte adiţionale ce stipulau plata în avans şi strict către Napoca SA, şi nu către asocierea de firme ce câştigase licitaţie.

– Au fost acceptate la plată facturi în sumă de 908.405,71 lei, care cuprind situaţii de lucrări aferente obiectivului de investiţie ”Pistă de decolare aterizare de 3500 m Etapa I şi suprafeţe de mişcare aferente”, peste nivelul lucrărilor executate şi facturate de către executantul lucrărilor.

– Au fost facturate lucrări suplimentare la preţuri superioare celor ofertate, deşi articolul de deviz se regăseşte în oferta iniţială.

– Au fost facturate suplimentar cheltuieli pentru pază organizare de şantier, în sumă totală de 46.368 lei, prin includerea în situaţiile de lucrări a unor cheltuieli nejustificate, determinate de prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor.

– Au fost facturate şi acceptate la plată facturi pentru procurare de materiale în sumă de 105.469,98 lei, păstrate în custodie şi care nu au fost încorporate în lucrări executate până la data finalizării lucrărilor şi întocmirii procesului-verbal de predare primire nr. 10.372 din 16.10.2013.

– Au fost acceptate avansuri pentru procurare de materiale în sumă de 168.369,18 lei, care, până la data prezentului control, nu au fost justificate prin lucrări executate.

– Nu se deţin documentele (referate, dispoziţii de şantier, avizul proiectantului general etc.) în baza cărora s-au făcut notele de renunţare.

– Multe acte adiţionale nu au semnătura consilierului juridic.

– Nu s-a amendat, urmare a notelor de renunţare, articolul ce priveşte preţul contractului, respectiv
reducerea corespunzătoare a garanţiei de bună execuţie.

– Napoca SA a cerut penalizări de neplată deşi acest lucru nu se stipula nicăieri în contract.

– Nu există acordul judeţului Cluj privind avalizarea biletelor la ordin.

După apariţia raportului, deşi Aeroportul dorea bani pentru a plăti mai departe lucrările celor de la Napoca şi era pregătit să acceseze un credit bancar de 50 milioane lei, Consiliul Judeţean a început să se codească în a-l garanta. Cu muscă pe căciulă fiind, nimeni nu mai îndrăzneşte acum să ia vreo decizie. Cine, ce să mai semneze! Nu semnăm nimic?! SĂ CEREM OPINIA CELOR DE LA DNA! Aşa că DNA a ajuns birou de consultanţă pentru consilierii judeţeni! Potrivit preşedintelui interimar al CJ Cluj, Vakar Istvan, funcţionarii Consiliului Judeţean au transmis la DNA un dosar cu toate datele privind accesarea acestui împrumut. “Personal aş fi autorizat creditul, pentru că domnul Ciceo m-a asigurat că este vorba despre plata acelor lucrări care s-au derulat anul trecut la noua pistă de aterizare-decolare şi nicidecum despre licitaţia pentru platforma Apron, care face obiectul anchetei DNA. Numai că directorii de specialitate au mai multe rezerve în această privinţă. În special ei se tem că aceşti bani ar putea fi confiscaţi, dacă instanţa ajunge la concluzia finală că la aeroport s-a comis o fraudă. Prin urmare, este de înţeles că nu ne permitem să riscăm, până când această situaţie nu se lămureşte pe deplin. Aşteptăm un răspuns de la DNA. Trebuie să fim siguri că putem lua acest împrumut fără a pierde banii. Colegii mei din Consiliu se asigură, astfel, că procedăm corect, legal. Până obţinem un punct de vedere de la DNA se poate aştepta, Aeroportul nu întâmpină nicio dificultate”, a explicat Vakar Istvan, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj. Potrivit unor alte surse, ceea ce funcţionarii au trimis la DNA este tocmai raportul prezentat mai sus. Dacă ar fi după cei de la CJ Cluj, azi mâine lumea va solicta de la DNA să i se spună în avans încadrarea juridică sau dacă e bine au ba să facă ceva?! “Alo, DNA! Spuneţi-mi vă rog, dacă iau mită ce credeţi că e mai bine să primesc bani sau cârnaţi?! Ori nu contează, tot cinci ani de puşcărie iau?!”

Oricum, în replică la acestea, Aeroportul a venit cu o versiune absolut desprinsă din filmele SF, „o joacă de-a poşta cu CJ-ul”, dacă e să îl cităm pe vicele cu atribuţiuni de preşedinte interimar, Vakar Istvan. Aeroportul clujean a trimis către CJ un memoriu, cerându-i acestuia să îl remită către DNA. Un DNA devenit un fel de mama răniţilor: CJ îi cere opinie juridică, Aeroportul comunică cu DNA via CJ!

În memoriul respectiv se vorbeşte de aspecte ce au avut un impact negativ asupra activităţii Aeroportului, de absenţa unor decizii ale funcţionarilor din CJ care au pus în pericol investiţiile de la CJ, de erori în proiectul iniţial al IPTANA. Oare ce să înţelegem?! Că funcţionarii de la CJ sunt de vină că suspectul Ciceo, împreună cu arestaţii Uioreanu şi Bene, au făcut o mascaradă de licitaţie şi au început lucrările la Apron 4 fără autorizaţie de construire?! Că funcţionarii de la CJ sunt de vină că suspectul Ciceo, împreună cu arestaţii Uioreanu şi Bene, au prelungit durata termenului de execuţie?! Că funcţionarii de la CJ sunt de vină că suspectul Ciceo, împreună cu arestaţii Uioreanu şi Bene, au inventat termenul de plată în avans garantată cu bilet la ordin, la fel ca şi garanţia de bună execuţie garantată tot cu bilet la ordin? Că funcţionarii de la CJ sunt de vină că suspectul Ciceo, împreună cu arestaţii Uioreanu şi Bene, au scos din joben acte adiţioanale trimise prin fax şi fără acordul ordonatorului principal de credite, CJ, fără expertize tehnice, fără avizul şi dispoziţia de şantier a proiectantului IPTANA? Că funcţionarii de la CJ sunt de vină că suspectul Ciceo, împreună cu arestaţii Uioreanu şi Bene, nu au permis accesul funcţionarilor pe Aeroport nici măcar cu ajutorul Poliţiei?!

Până la urmă, să ne înţelegem, avem o autoritate contractantă era RA Aeroportul, iar executantul Napoca SA, parte dintr-o asociere mai mare (deşi plăţile se făceau uneori strict către Napoca SA!). Ce treabă are CJ dacă actele adiţionale erau efectuate fără niciun fel de aviz din partea proiectantului, IPTANA, sau a ordonatorului principal de credite, CJ?! Până la urmă pe actele în cauză a cui semnătură era?! A suspectului Ciceo, şi …?! A executantului?! Sau nu?! A… că funcţionarii din CJ ştiau! Se vorbea în târg! Mulţumesc! Vorbim de acte, nu de poştă prin CJ către DNA!

Şi nimeni nu a mai auzit de o Regie Autonomă, RA, precum e Aeroportul, care să intre în faliment. Şi nici ca vreun ordonator de credit să lase de izbelişte o investiţie în care deja s-au pompat către 50 de milioane de euro.

Iar în ceea ce priveşte IPTANA cea blamată, cum se face că în momentul în care suspectul Ciceo şi executantul scoteau din joben câte un act adiţional, acesta nu avea niciun fel de aviz al celor de la IPTANA?! Adică noi corectăm din pix ceva ce ştim noi că e greşit! Şi uite aşa am ajuns la 46 milioane euro pentru o pistă şi un Apron, când la Braşov se face cu 40 milioane euro un aeroport întreg!

Tot ceea ce sperăm este ca DNA să pună capăt acestei dispute. Este nevoie de 2 reţineri/arestări?! Faceţi-le!
Este nevoie de 20 reţineri/arestări?! Faceţi-le! Contribuabilul are dreptul să ştie ce s-a întâmplat cu 46 de milioane de euro bani publici! Contribuabilul are dreptul să afle cine este vinovat de cele petrecute la Aeroport, indiferent că se numeşte Salanţă, Uioreanu, Bene sau Ciceo!