Vizita recentă a delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) la București a clarificat direcția măsurilor fiscale pe care România le va adopta în 2025. În ciuda temerilor din mediul de afaceri privind posibile măsuri de austeritate, FMI nu a cerut majorări de taxe, ci a recomandat reinstaurarea stabilității și predictibilității fiscale pentru recâștigarea încrederii investitorilor. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a subliniat că Guvernul rămâne angajat în respectarea unui deficit bugetar de 7% din PIB pentru anul 2025 și continuarea consolidării fiscale.
Deficitul bugetar și măsurile de ajustare
România se află sub Procedura de Deficit Excesiv (PDE) încă din 2019, din cauza depășirii plafonului european de 3% din PIB. Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul ECOFIN a aprobat planurile bugetar-structurale ale României, extinzând perioada de ajustare a deficitului de la 5 la 7 ani. Astfel, Guvernul s-a angajat să implementeze reforme menite să reducă deficitul și să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară până în 2031.
Principalele reforme fiscale propuse
- Reforma salariului minim:
- Din 2025, salariul minim brut va fi stabilit pe baza inflației și a creșterii productivității, determinat de o instituție independentă.
- Modificarea regimului microîntreprinderilor:
- Pragul de eligibilitate va scădea de la 250.000 euro în 2025 la 100.000 euro în 2026.
- Se preconizează majorarea cotelor de impozitare, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare la buget.
- Revizuirea stimulentelor fiscale:
- Eliminarea unor facilități pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
- Implementarea unui nou model de impozitare a proprietăților, utilizând un sistem informatic de evaluare automatizată din 2026.
- Reforma administrării fiscale:
- Introducerea unor mecanisme de monitorizare digitală precum e-Factura, SAF-T și e-TVA pentru reducerea evaziunii fiscale.
- Detectarea timpurie a fraudelor în sistemul TVA.
Impactul asupra economiei și mediului de afaceri
Deși reformele sunt menite să reducă deficitul și să crească veniturile bugetare, mediul de afaceri rămâne precaut. Eliminarea unor facilități fiscale și modificarea regimului microîntreprinderilor pot afecta profitabilitatea IMM-urilor, iar stabilirea salariului minim pe baze noi ar putea duce la creșteri salariale neuniforme, conform Mirunei Enache, Partener, Lider al Departamentului de Asistență Fiscală în Tranzacții, EY România & Moldova, EY CESA Tax Markets Leader și Ameliei Toader, Senior Manager, Departamentul de Impozite Internaționale, EY România..
În 2024, România avea un deficit de 9,7 miliarde lei, iar aceste măsuri fiscale sunt esențiale pentru a atinge țintele impuse de UE. Guvernul trebuie să asigure o implementare echilibrată, colaborând cu mediul de afaceri pentru a evita efecte negative asupra creșterii economice.
Prin aceste reforme, România își propune să îmbunătățească disciplina fiscală și să asigure un cadru economic stabil, însă rămâne de văzut cum vor reacționa investitorii la aceste schimbări.
Daca prorietatea e a mea, cum o impozitezi tu Statul hulpav ? E a mea sau a tuturor, un fel de nu o sa avem nimic si o sa fim fericiti !
Niste cretini, mii de microintreprinderi si intreprinderi mici se vor inchide!Iar proprietatile vor fi cumparate de mari trusturi imobiliare.
Acest sistem ticăloșit de-a jupuii cetățeanul ,cu taxe și impozite pentru a ține în spate speciali trântori ,care căpușează țară și banul public ,nu mai poate ținea mult , clocăie instituțiile statului de alogeni in slujba ONG-urilor sorosiste
tancos si cu gasca lui fac ceea ce pot face si 3 elevi de clasa a 7-a acolo adica sa puna taxe: pe fumarit, auto , pe salarii si multe altele. ca sa faci un adevarat program de tara iti mai trebuie si minte si vointa si pregatire!
marim taxele dar le marim.
In schimb, angajem la stat, dam lefuri si pensii nesimtite de pe spinarea micilor intreprinzatori.
Despre multinationalele cu profit mic sau chiar zero, nu va zice si FMI ul asta cate ceva?