Intitulată ”După 20 de ani. Cărțile României și călătoriile lor”, expoziția, curatoriată de Emil Ivănescu și Simina Filat, semnalează, pe de o parte, importanța capitală a traducerilor și a continuității și, pe de altă parte, deschiderile plurale din lumea globală în care trăim.
„Aniversarea a 20 de ani ai programului Translation and Publication Support este confirmarea unei mize asumate consecvent de Institutul Cultural Român:
aceea de a duce literatura română acolo unde îi este locul. Este o celebrare a parteneriatelor solide construite cu edituri din întreaga lume, dar, mai ales, a recunoaşterii de care autorii de limbă română se bucură pe scena internaţională, alături de traducători valoroşi.
Marcăm această etapă printr-o serie de evenimente în ţară şi în străinătate, reafirmând rolul TPS ca mecanism esenţial de susţinere şi promovare şi aducând, o dată în plus, vocile literaturii române în atenţia editorilor şi cititorilor din întreaga lume”, a declarat Liviu Sebastian Jicman, preşedintele ICR.
Din Ungaria până în Egipt, din Portugalia până în Statele Unite ale Americii sau Japonia, volumele scriitorilor români, publicate în limbile albaneză, arabă, bulgară, catalană, croată, cehă, chineză, coreeană, daneză, ebraică, engleză, estonă, franceză, georgiană, germană, greacă, italiană, japoneză, letonă, macedoneană, maghiară, neerlandeză, norvegiană, polonă, rusă, sârbă, slovacă, spaniolă, suedeză, ucraineană şi turcă, au călătorit în ultimele două decenii mai mult decât oricând în istorie, iar asta şi graţie programului de finanţare derulat fără întrerupere de ICR.
Teritorii şi admiratori
De la textele poeţilor din secolul al XIX-lea la cele mai noi romane, de la volume de memorialistică relevante la studii de istorie recente, în ultimele două decenii literatura română a putut să călătorească în jurul lumii.
De la Ion Budai-Deleanu, Alexandru Macedonski şi Mihai Eminescu la Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu sau Lavinia Branişte, de la Mihail Sebastian sau Max Blecher la Angela Marinescu, Liliana Corobca sau Cosmin Perţa, literatura română a reuşit să-şi arate multe dintre faţetele ei şi să vorbească relevant despre ţara pe care o reprezintă.
Pe 9 martie, de la ora 11.00, sediul ICR va găzdui o conferinţă internaţională.
Marţi, 10 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu va avea loc manifestarea intitulată „Povestea mea de dragoste cu literatura. Mircea Cărtărescu în dialog cu Marian Ochoa de Eribe”.
Oare cum arata dragostea lui Cartarescu ? O fi diferita de cea din carti ?
Cu dragostea nu stiu, dar cu sponsorizarea sta foarte bine. Pai daca a auzit si Marian Ochoa de Eribe de el, que quieres mas, hombre ?
Ma mir ca dictatorii de azi, ”marii culti ai neamului” nu a interzis pe vreunul.
In toate aceste zone/colturi ale lumii avem si romani, nu doar literatura si valorile noastre.