Scutirea pentru vânzările sub 450.000 lei a dispărut. Cât impozit plătești acum când vinzi o casă sau un teren

Cota de impozit pentru vânzarea unei proprietăți imobiliare din patrimoniul personal este de 3% sau de 1%, după cât timp a fost deținută, iar pragul de scutire a dispărut din 2023.

Scutirea pentru vânzările sub 450.000 lei a dispărut. Cât impozit plătești acum când vinzi o casă sau un teren

Sursă foto: pixabay.com

Cota de impozit pentru vânzarea unei proprietăți imobiliare din patrimoniul personal este de 3% sau de 1%, după cât timp a fost deținută, iar pragul de scutire a dispărut din 2023.

Vânzarea unui imobil din patrimoniul personal se impozitează diferit, în funcție de cât timp l-a deținut proprietarul. Avocat.ro a trecut în revistă principalele reguli din Codul fiscal aplicate acestor tranzacții, de la cote și scutiri până la calculul și plata impozitului. Un element central este grila notarilor, sub care valoarea luată în calcul nu poate coborî.

Două cote, în funcție de vechimea proprietății

Potrivit avocat.ro, nivelul impozitului depinde de durata deținerii. Regula privește clădirile și construcțiile de orice tip, împreună cu terenul de sub ele, precum și terenurile neconstruite.

Pentru o proprietate deținută cel mult 3 ani inclusiv se aplică o cotă de 3%.

Dacă deținerea a depășit 3 ani, cota coboară la 1%. Suma obținută din tranzacție nu mai contează, pentru că scutirea de care beneficiau vânzările sub 450.000 lei a fost eliminată începând cu 2023.

„Impozitul se datorează indiferent de valoarea de vânzare”, arată sursa citată.

Cazurile scutite de plată

Legea prevede și situații în care impozitul nu se plătește:

• reconstituirea, pe baza legilor speciale, a dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor;

• donațiile făcute între soți ori între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv;

• desființarea cu efect retroactiv a actelor prin care s-a transferat proprietatea imobiliară;

• notarea posesiei de fapt în cartea funciară, în procesul de înregistrare sistematică sau sporadică, și intabularea care urmează acesteia, conform art. 13 și 41 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare;

• darea în plată făcută în baza Legii nr. 77/2016 pentru stingerea datoriilor din credite, cu condiția să fie vorba de o singură astfel de operațiune.

Moștenirile, fără impozit dacă procedura se încheie în doi ani

În cazul imobilelor primite ca moștenire, fie că e vorba de dreptul de proprietate, fie de dezmembrămintele lui, impozitul nu se plătește dacă dezbaterea succesiunii se încheie în maximum 2 ani de la decesul celui care lasă moștenirea.

Când termenul este depășit, moștenitorii plătesc 1% din valoarea masei succesorale.

Grila notarilor, prag minim pentru baza de calcul

Ca regulă generală, impozitul se raportează la suma pe care părțile o trec în actul de transfer al dreptului de proprietate, al dezmembrămintelor lui sau al nudei proprietăți.

Camerele notarilor publici întocmesc, cu experți evaluatori autorizați, un studiu de piață cu valori minime.

Dacă suma din act se situează sub aceste valori, baza de calcul se stabilește altfel, conform aceleiași surse:

• la transferul dreptului de proprietate, se ia în considerare valoarea minimă din studiul de piață;

• dacă la constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate părțile declară o sumă mai mică, baza de calcul este 20% din valoarea minimă din studiu, nivel valabil și când dezmembrămintele se sting pe cale convențională sau cu acordul titularului;

• la transmiterea nudei proprietăți, o sumă declarată sub valoarea minimă duce la o bază de calcul egală cu 80% din aceasta.

Camerele notarilor publici actualizează studiile de piață cel puțin anual. Acestea cuprind valorile minime înregistrate în anul anterior pe piața imobiliară specifică și sunt trimise direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul Fiscului.

Cine încasează banii și în ce termene

Notarul public calculează și încasează impozitul înainte să autentifice actul sau, la moșteniri, înainte să întocmească încheierea de finalizare a succesiunii.

Suma încasată ajunge la stat până pe 25 inclusiv a lunii care urmează încasării.

Când proprietatea se transferă pe altă cale decât cea notarială, regulile se schimbă, potrivit sursei citate:

• dacă transferul se face prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, organul fiscal competent calculează și încasează impozitul printr-o decizie de impunere, iar plata se face în 60 de zile de la comunicarea deciziei; instanțele trebuie să trimită fiscului hotărârea și documentația în 30 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă și irevocabilă, respectiv definitivă și executorie;

• pentru procedurile care nu sunt nici notariale, nici judecătorești, contribuabilul este obligat să declare venitul la organul fiscal competent în cel mult 10 zile de la transfer, ca impozitul să poată fi calculat;

• la executarea silită, impozitul datorat de cel din al cărui patrimoniu a ieșit imobilul este calculat și încasat de organul fiscal competent, pe baza unei decizii de impunere, cu termen de 60 de zile de la comunicarea acesteia.

Greșelile de calcul și răspunderea notarului

Uneori, erorile sau omisiunile la calculul și încasarea impozitului prevăzut la art. 111 alin. (1) și (3) din Codul fiscal sunt descoperite abia după autentificarea actului ori după încheierea de finalizare a succesiunii.

În acest caz, notarul public anunță organul fiscal competent și explică ce a cauzat problema. Fiscul emite apoi decizii de impunere pe numele contribuabililor vizați, pentru a recupera impozitul.

Notarul poate fi tras la răspundere pentru un impozit neîncasat sau calculat greșit numai dacă se dovedește că neîncasarea, totală sau parțială, i se datorează și că nu și-a îndeplinit intenționat această obligație.

Raportarea lunară către fisc

Notarii publici transmit organului fiscal teritorial, în fiecare lună, o declarație informativă despre transferurile imobiliare din patrimoniul personal pe care le-au autentificat.

Termenul este 25 inclusiv a lunii care urmează autentificării. Declarația trebuie să cuprindă, pentru fiecare tranzacție, cel puțin următoarele date:

„Părțile contractante; valoarea înscrisă în documentul de transfer; impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; taxele notariale aferente transferului; numărul cadastral al proprietății imobiliare”, precizează avocat.ro.

Citește și: Cum se vor calcula impozitele pentru locuințe și terenuri începând din 2027. În unele cazuri, costurile s-ar putea tripla

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.