Marin Gherasim, Viorel Mărginean, Horea Paştina, Mihai Sârbulescu şi Ion Stendl. Cinci artişti din primul eşalon al artei româneşti contemporane expun până în 22 aprilie, la Galeria Veroniki Art. 50 de lucrări (picturi, desene, colaje) sunt menite să circumscrie cinci universuri artistice diferite. Li se adaugă o serie de schiţe şi studii cu ajutorul cărora privitorul poate decripta drumul de la idee la operă al fiecărui expozant. Lungul – şi dificilul de multe ori – proces ce dă naştere unei lucrări rămâne, de obicei, necunoscut publicului. De ce s-a gândit creatorul la un anumit subiect? Cum l-a văzut cu ochii minţii transpus în operă? De ce a optat pentru o tehnică sau alta? Cât din gândul iniţial a rămas în lucrarea finită? Sunt întrebări pe care privitorul şi le pune, de altfel, foarte rar, cucerit fiind de jocul de linii, culori sau forme.
Fiecare dintre cei cinci artişti are o lume proprie, un fel anume de a se apropia de lucruri şi de a le comunica celorlaţi. Prin ciclul „Memoria absidei”, căruia îi aparţin unele dintre lucrările expuse, Marin Gherasim a simţit nevoia fixării în memorie a tuturor bisericilor dărâmate. La început. Picturile cu acest subiect au devenit însă mai mult decât atât. Au cuprins, treptat, un întreg discurs despre sacru, despre spiritualitate. Discurs prezent, sub înfăţişări diferite şi în alte cicluri, cum ar fi „Fântânile”, reprezentat şi el în expoziţie. Epoca dărâmării bisericilor a trecut. Preocuparea pentru sacralitate a rămas, pentru că, aşa cum declară artistul, într-o vreme supusă efemerului, ”trebuie să ne apropiem de acea forţă tutelară care este divinitatea şi care are grijă de toate, inclusiv de noi, oamenii”.
Tot în zona sacrului este ancorată şi pictura lui Horea Paştina. Numai că, de această dată, artistul caută în lumea simplă a naturii locul în care să-şi plaseze iubirea. Peisajele, grădinile, naturile statice, scăldate în lumină blândă, prezentate în armonii discrete, invită la contemplare, la liniştea supremă în faţa miracolului vieţii. Lirice, purtătoare ale unei filosofii senine, picturile lui Paştina sunt trepte ale unei cunoaşteri a spiritului uman prin umilinţă şi uimire în faţa lumii.
Spre deosebire de el, optzecistul Mihai Sârbulescu plonjează în miezul materiei incandescente, al izbucnirilor de lumină, al ritmului trepident al naturii. Exuberanţa trăirii se comunică privitorului prin senzualitatea materiei florilor sale, de exemplu.
Şi tot natura o descoperim şi în majoritatea pânzelor lui Viorel Mărginean. De data aceasta o natură de rememorării, dublate de curiozitatea fiecărei zile. Păsările, insectele, copacii, peisajele sunt stările de suflet ale artistului într-un anumit loc, dar şi obiectul cercetării sale, condusă cu meticulozitatea entomologului. În expoziţia de la Galeria Veroniki, artistul aduce şi o altfel de memorie: aceea a istoriei recente. Două lucrări de dimensiuni mari, „1989” şi „Cimitir”, păstrează urmele gloanţelor ce le-au străpuns în decembrie ’89. Primul este un peisaj rural, celălalt, o eboşă.
În sfârşit, altfel solar, Ion Stendl face un slalom printre tehnici, de la cele ale picturii şi gravurii clasice la colaj, la tapiserie, la artă monumentală sau la grafică computerizată. Veşnic tentat să descopere un nou secret, o nouă posibilitate, să confere cadru intelectual unei naturi senzuale prin excelenţă.
Cinci artişti, cinci lumi diferite ce se întâlnesc în nevoia de a comunica oamenilor gânduri şi sentimente şi în căutarea diferitelor modalităţi de a-şi împlini visul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.