Șeful NATO și paradoxul: „Este cea mai scurtă cale către pace”

UPDATE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri Dpa.

„Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace”, a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat Dpa.

Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el.

Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista „o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent”.

Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime.

„Fiecare ţară are dreptul să se apere – la fel şi Ucraina”, a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el.

În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există „un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme” de rachete.

El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

Armata ucraineană are nevoie de noi arme şi muniţii occidentale pentru a putea avansa şi a scoate astfel din impas războiul declanşat de Rusia, a declarat şeful serviciului de informaţii al Ucrainei, Kirilo Budanov, relatează CNN, preluat de Agerpres.

”Situaţia este pur şi simplu în impas”, nici trupele ucrainene şi nici cele ruse nu reuşesc înaintări substanţiale, a spus Budanov la postul BBC.

După ce trupele ruse s-au retras în noiembrie de pe malul vestic al fluviului Nipru în provincia ucraineană sudică Herson, acum luptele cele mai grele se dau în jurul oraşului Bahmut din provincia estică Doneţk. Cele două tabele sunt captive acolo în lupte crâncene de când trupele ruse au lansat în luna mai asaltul asupra oraşului. Venirea iernii a încetinit înaintările şi forţele ruse sunt ”acum complet într-un punct mort”, cu pierderi grele, potrivit şefului informaţiilor militare ucrainene. El admite însă că nici trupele ucrainene nu pot avansa dacă nu primesc noi resurse, adică noi arme şi muniţii occidentale.

”Nu-i putem învinge categoric în toate direcţiile. Dar nici ei nu pot”, a rezumat Kirilo Budanov situaţia de pe front după zece luni de la începutul agresiunii ruse. ”Aşteptăm cu mare nerăbdare noi livrări de arme, şi venirea unor arme mai moderne”, a subliniat şeful serviciului de informaţii militare ucrainean.

Cât despre ideea că Rusia ar putea redeschide un nou front în nord printr-un alt atac din Belarus, el a estimat că cel puţin deocamdată nu există condiţii pentru lansarea unei asemenea operaţiuni. ”În acest moment, nu văd vreun semn de pregătire pentru o invazie asupra Kievului sau asupra zonelor din nord dinspre Belarus”, a spus Kirilo Budanov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a obţinut săptămâna trecută la Washington, unde s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden, un nou ajutor militar din partea SUA, în valoare de circa 1,8 miliarde de dolari. Acesta ridică la peste 21 de miliarde de dolari ajutorul militar oferit Ucrainei de SUA de când a început invazia rusă.