Seria deconspirărilor CNSAS continuă!

De la începutul lui 2011 persoane cu funcţii publice, oameni politici, de cultură, dar şi artişti apar pe lista CNSAS. Seria deconspirărilor continuă, nume sonore, precum cel al scriitorului Nicolae Breban sau cel al actorului Ion Besoiu, fiind aduse în faţa opiniei publice.

Din lista cazurilor făcute publice de la începutul anului ale celor declaraţi colaboratori ai fostei Securităţi mai pot fi amintiţi fostul consilierul prezidenţial  Alexandrina Gătej, scriitorul Ioan Groşan, cântăreţul Ducu Bertzi, criticul literar Mircea Iorgulescu, cunoscutul cascador Szoby Cseh, deputatul PDL Sorin Gheorghe Buta, Dan Voiculescu.

Unii dintre cei de pe listă au evitat să comenteze acest subiect, iar alţii au încercat să dezmintă justeţea verdictelor CNSAS.

Din documentele anexate la dosarul trimis de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti reiese că  scriitorul Nicolae Breban îi „turna” pe Paul Goma, Monica Lovinescu şi Dumitru Ţepeneag direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, potrivit NewsIn. Printre documente din dosarul de la CNSAS se află şi transcrierile unor convorbiri pe care Nicolae Breban le-a avut cu generalul Nicolae Pleşiţă. Într-una dintre aceste discuţii, Breban povesteşte despre ce a vorbit cu Paul Goma, primind în schimb aprecieri din partea lui Pleşiţă care îi spune: „Ai făcut o treabă bună!”.

Şi în cazul actorului Ion Besoiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate că acesta a fost colaborator al Securităţii. Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actorul Ion Caramitru, a evitat să comenteze informaţia: „Lăsaţi-mă să rumeg vestea”, a declarat Caramitru, pentru Realitatea.net. Mircea Diaconu a spus, la rândul său, despre informaţia referitoare la colaborarea lui Besoiu cu Securitatea că „suntem o lume mică. Şi într-adevăr noi le ştim pe-ale noastre”.

În acţiunea CNSAS depusă la Curtea de Apel Bucureşti se arată că Besoiu ar fi colaborat cu fosta Securitate între 1980 şi 1985, dar şi din 1988 până în 1989, sub numele conspirativ „Bogdan”, şi ar fi dat informaţii depre colegi de la Teatrul Bulandra. În acţiune se mai arată că, în schimbul unor informaţii despre Ion Caramitru sau Liviu Ciulei, Besoiu primea de la Securitate câteva sute de lei, dar şi că Ion Besoiu frecventa ambasada Statelor Unite ale Americii şi a Franţei, dând informaţii Securităţii despre diplomaţi străin. Ioan Besoiu a declarat, contactat de Realitatea TV, că, pe vremea când era director al Teatrului Bulandra, „venea un ofiţer care se ocupa de teatru şi eu cum mergeam la ambasade, în special la Ambasada SUA, venea un ofiţer care mă întreba (…) m-a şi botezat cu un nume-Bogdan, habar nu aveam. Păi pe vremea aia trebuia să dai relaţii”.

Potrivit CNSAS şi consilierul prezidenţial Alexandrina Gătej ar fi fost recrutată de Securitate. Se întâmpla în 1989, iar numele conspirativ era „Florina”. Aceasta a fost recrutată pentru eventuale misiuni de contrainformaţii în sectoarele economice, însă nu a dat nicio informare ofiţerilor, astfel că CNSAS a decis că nu poate fi considerată colaborator.

„Din punct de vedere legal, nu a colaborat. Omeneşte însă, e jenant. Putea să refuze să semneze un asemenea aranjament. Din câte îmi amintesc, nu a fost obligată se semneze. În general, securiştii făceau o dare de seamă în care spuneau că se lasă greu. În cazul ei nu reieşe aşa ceva”, a comentat Mircea Dinescu.

După ce preşedintele Băsescu l-a ironizat într-o emisiune la TVR pe Crin Antonescu, folosind la adresa acestuia, ca din întâmplare, apelativul „Porumbacu, Porumbelu”, reacţia din partea liderului liberal nu a întârziat să apară. „Ceea ce a făcut domnul Băsescu aseară (7 ianuarie – n.r.) nu poate fi calificat, pentru că această poveste cu Porumbacu a circulat în mediile de Internet sub anonimat în cursul campaniei electorale. Nimeni nu a îndrăznit să formuleze vreo acuzaţie sau vreo suspiciune împotriva mea”, a spus Antonescu. „Niciodată nu am colaborat cu fosta Securitate şi nu am avut vreo relaţie de vreun fel. În calitate de candidat la Parlamentul României şi la Preşedinţia României, de fiecare dată am fost supus examenelor CNSAS. Nu a existat niciun fel de element legat de relaţia mea cu fosta Securitate”, a conchis Crin Antonescu.

Potrivit CNSAS, şi scriitorul Ioan Groşan a fost recrutat de Securitate în 1974, sub numele de cod „Radu Greuceanu”, nota fiind dată pe 26 ianuarie 2011. Ioan Groşan a fost recrutat, potrivit CNSAS, la 10 mai 1974, în biroul ofiţerului de contrainformaţii militare din cadrul UM 01295, unde-şi satisfăcea stagiul militar. Principala acuzaţie a CNSAS este încălcarea dreptului la viaţă privată, în cazul unei note informative olografe, furnizată de Groşan la data de 16 decembrie 1974. Potrivit CNSAS, Groşan ar fi turnat un profesor de filosofie, sancţionat ulterior de partid. Ioan Groşan ar fi refuzat ulterior să mai dea note informative Securităţii.

CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi  şi a cântăreţului Ducu Bertzi, care şi-ar fi pus locuinţa la dispoziţia Securităţii. Decizia de colaborare în cazul lui Alexandru (Ducu) Bertzi a fost dată tot recent, pe 24 februarie fiind înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti. Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Ducu Bertzi a fost fixat de instanţă pentru 6 septembrie.

Ducu Bertzi a declarat că decizia CNSAS este „nedreaptă”, cântăreţul precizând că nu a făcut poliţie politică, nu a făcut rău nimănui şi se va apăra până la capăt.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pe 11 februarie că eseistul şi criticul literar Mircea Iorgulescu a colaborat cu Securitatea. CNSAS a solicitat instanţei, anul trecut, să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Iorgulescu care ar fi fost racolat în anul 1976. Verificările Colegiului CNSAS în privinţa criticului literar au apărut ca urmare a solicitărilor depuse de scriitorii Bujor Nedelcovici şi Florica Jebeleanu Vieru, care studiindu-şi propriile dosare au constatat că au fost turnaţi la Securitate chiar de Iorgulescu. Iorgulescu a lucrat la Radio Europa Liberă şi RFI şi a semnat articole în revista 22.

Pe 27 ianuarie apărea informaţia potrivit căreia Szoby Cseh, cel mai cunoscut cascador din România, şi-ar fi turnat colegii care urmau să plece din ţară. Potrivit CNSAS, cascadorul ar fi dat note informative despre cascadorii care lucrau la Buftea sau de la Circul de Stat, care aveau de gând să fugă în străinătate. Numele său de cod ar fi fost „Sabin” şi, se pare, a fost recrutat în 1977, semnând un angajament la începutul lui 1978. „Am reclamat mai întâi la conducerea studioului, n-au făcut nimic! Îşi umpleau tacit buzunarele! Unde era să mă duc să facă ordine? La Miliţie? Mi-a zis că mă ajută, dar trebuie să scriu. Am scris”. A reuşit securistul să facă cinematografia o lume mai bună şi mai dreaptă aşa cum îşi dorea? „Nu, domnule, era un imbecil! Şi ăia după el la fel!”, s-a apărat Szoby Cseh.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, definitiv, pe 26 ianuarie, că deputatul PDL Sorin Gheorghe Buta a colaborat cu fosta Securitate, admiţându-se astfel cererea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Deputatul PDL Sorin Buta a declarat atunci că se consideră nevinovat şi că va ataca această hotărâre, „mergând până la CEDO”.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis irevocabil, pe 3 martie, că liderul conservatorilor Dan Voiculescu este fost colaborator al fostei Securităţi, cu numele conspirativ „Felix” . „Dacă presiunea puterii politice va învinge, voi continua imediat procesul la CEDO şi mă voi asigura că toţi cei care au greşit în acest dosar vor plăti”, mai spune Voiculescu, el adăugând că în ambele cazuri va câştiga şi că este decis să recuperez „imensul prejudiciu moral” suferit.

Crin Antonescu, copreşedinte al Uniunii Social Liberale, a afirmat, referitor la cazul lui Dan Voiculescu: „Liberalii vor continua să colaboreze cu Partidul Conservator, inclusiv cu preşedintele fondator al acestui partid, Dan Voiculescu, iar Partidul Naţional Liberal nu va cădea victima propagandei „unui om care nu a clarificat raporturile sale cu Securitatea (Traian Băsescu – n.r.)”.

Întrebat ce părere are despre faptul că Dan Voiculescu, preşedintele onorific al PC, a primit din partea instanţei verdict că a colaborat cu Securitatea înainte de 1989, Radu Mazăre a precizat la rândul său că nu mai este interesat de asemenea subiecte, la mai bine de 20 de ani de la Revoluţie, şi că Traian Băsescu a fost informator al Securităţii.

Cu privire la cazul Dan Voiculescu, Vitor Ponta, liderul PSD, a spus că este mai degrabă interesat de ceea ce face în 2011 şi nu înainte de 1989. „Pe mine la Băsescu nu mă deranjează că ar fi fost securist sau că ar fi dat notă la Securitate înainte de 1989, mă deranjează ce face în 2011. Deci, orice fel de reproş al meu pentru domnul Voiculescu se va referi la ce face în 2011, la ce a făcut pe când eram eu la şcoala generală şi jucam baschet în curtea şcolii n-o să-l fac pentru că mi se pare un fariseism şi nu am de gând să fiu ipocrit”, a declarat Victor Ponta.