Curtea Constituțională a României a respins, miercuri sesizările USR privind cele trei legi ale Justiţiei. Valer Dorneanu a explicat că sesizările au fost respinse ca inadmisibile. Două pentru că nu întruneau numărul de parlamentari necesar pentru sesizare, iar a treia, pentru „depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea“, a declarat președintele CCR. Curtea a avut, miercuri, pe ordinea de zi, trei obiecții de neconstituționalitate. Una pe Legea pentru modificarea și completarea legii privind organizarea și funcționarea CSM, una pe Legea pentru modificarea și completarea Legii privind Statutul judecătorilor și procurorilor şi una pentru actul care modifică și completează organizarea judiciară.
Cine considerați că ar trebui să sacționeze astfel de decizii ale CCR ,dacă judecătorii CCR ar putea fi obligați prin instanțele de judecată să se pronunțe despre constituționalitatea sesizărilor respinse ? Considerați că decizia CCR este una politicianistă care nu are prea mare legătură cu rolul CCR, acela de a se pronunța despre constituționalitatea actelor normative unde au competențe ?
Considerați că procedurile ce reglementează activitatea CCR , prin legea de organizare și funcționare, au caracteristica de constituționalitate, în întregul lor ?
Considerați că asemenea reglementări ,precum cele invocate în respingerea sesizărilor de către judecători, iau din rolul CCCR, așa cum este el definit de către Constituție ?,
Cum ați comenta despre restrângerea prin lege a dreptului de sesizare a CCR ,peste condițiile impuse de reglementările stabilite de Constituție ?
Ceva comentarii nepublicate ?