Sfârşitul tragic al lui DSK

Sic transit gloria mundi, spuneau romanii. Ştiau ei ce ştiau, pentru că era o lecţie pe care au învăţat-o pe viu. Iată cum asistăm azi la căderea în dizgraţie a unuia dintre cei mai puternici oameni ai lumii, cel care avea o putere aproape discreţionară asupra finanţelor statelor globului. A fost de ajuns cuvântul uneia dintre cele mai lipsite de putere femei din lume, o azilantă celibatară, femeie de serviciu, pentru a-i distruge tot ceea construit în mulţi ani de carieră academică, politică şi profesională.

Categoric, o asemenea execuţie publică, orchestrată la secundă, nu putea să se întâmple decât în America, ţară care devorează tele-justiţia, garnisită cu popcorn şi cola. Viteza cu care s-a desfăşurat totul, de la momentul reclamaţiei până la momentul arestării, de numai câteva ore, a lăsat lumea cu gura căscată. Poliţia americană a acţionat, în acest caz, cu o eficienţă de invidiat, pentru mulţi, chiar suspectă.

Dar, desigur, execuţiile publice au fost savurate cu voracitate de oamenii din popor, de-a lungul istoriei. Cu cât executaţii proveneau mai de sus pe scara socială, cu atât mai mare era deliciul vulgului. Sunetul sinistru al ghilotinelor care retezau capetele încoronate ale Franţei a atras mulţimi de privitori, care se călcau în picioare să vadă sângele gâlgâind. Astăzi, ghilotina este pasée, avem camere de luat vederi care transmit în direct din tribunale. Drept dovadă, DSK şi-a dat demisia din fruntea FMI, cu mult înainte ca justiţia să se pronunţe asupra vinovăţiei sale. A pierdut totul într-o clipită, atât visurile de a fi preşedinte al Franţei, cât şi onorurile academice câştigate prin mulţi ani de muncă asiduă şi o inteligenţă remarcabilă.

Pe de altă parte, nici nu-mi vine să-l compătimesc. Un om atât de lacom de putere nu poate decât să îmi treazească suspiciuni asupra modului în care acţionează pentru a o obţine. Văzându-l umilit, nu pot decât să mă gândesc la modul în care el, în calitate de artizan al politicilor Fondului, a umilit categorii sociale întregi din multe ţări ale lumii. Numai dacă citim ultimul raport de ţară al României, publicat în aprilie, disponibil de site-ul FMI (http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2011/cr1180.pdf), ne înfiorăm să vedem cât de departe merge cu imixtiunea în politicile sociale, cum ar fi, de exemplu, să impună folosirea medicamentelor generice pentru tratamentul românilor bolnavi, şi nu a celor originale, pentru a face economii la buget. Iar faptul că Fondul a permis guvernanţilor români să se împrumute cu 80% din PIB, adică patru cincimi din tot ceea ce produce ţara trebuie să dăm la alţii, este, realmente, o crimă împotriva poporului român. Dacă mai punem la socoteală şi ambiţiile politice ale lui Strauss-Kahn, pe care nu le-a detaşat de cariera de tehnocrat la FMI, lucru pe care nu îl pot privi cu ochi buni, îmi e uşor să trag concluzia că avem de-a face cu un om care consideră că totul i se cuvine şi că nu trebuie să plătească pentru nimic. Iar faptul că a recunoscut, într-un final, relaţiile sexuale cu camerista în cauză, consensuale, în viziunea lui, arată că e o persoană certată cu bunele moravuri. Ei bine, aviz amatorilor (şi nu mă refer neapărat la Berlusconi).

Dincolo de consecinţele pe care incidentul nefericit le are asupra vieţii lui DSK, care sunt doar problemele lui, trebuie să ne îngrijorăm pentru că sunt multe ţări europene, dependente de FMI, care au rămas de izbelişte. Mai mult, bătălia pentru un înlocuitor a început deja, iar Europa, America şi China îşi clamează dreptul de a oferi unul. Analiştii consideră că ar fi o mare lovitură dacă Europa, care în mod tradiţional a desemnat directorul general, ar pierde acest privilegiu. Pe de altă parte, poate că este momentul ca statele UE să reia discuţia cu privire la înfiinţarea unui Fond Monetar European, care să îşi impună propriile politici monetare la nivelul ţărilor europene. La urma urmei, poate fi o soluţie foarte bună, având în vedere că FMI a fost mereu acuzat, indiferent de naţionalitatea directorului general, că este un instrument de influenţă externă în mâna Americii.