Cătălin Predoiu, precizări despre legea integrității: „Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”

Ministrul interimar al Justiției precizeazăcă proiectul legii ANI a fost depus la Comisia Europeană. „Nu există niciun alt proiect asumat de Ministerul Justiției și de Guvernul României în afară de Proiectul trimis Comisiei Europene, în linie cu standardele europene.”

„Ulterior, în Parlament, alături de celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultări — alături de reprezentanții Partidului Social Democrat, Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de membrii Grupului parlamentar PACE – Întâi România, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale și de parlamentarii neafiliați, care nu au participat la consultări— urmează să fie decisă forma finală a legii.”, adaugă Predoiu.

Acesta spune că dacă proiectul legii ANI nu era depus în Parlament, alternativa era ca procesul să rămână în stadiul de blocaj, din moment de Guvernul nu are posibilitatea de a iniția proiecte de lege.

„Față de situația precizată la punctul 5, după consultarea prim-ministrului, am ajuns împreună la concluzia că nu exista altă posibilitate de a declanșa procesul de dezbatere parlamentară decât prin sesizarea Parlamentului cu o propunere legislativă formulată de subsemnatul, în calitate de senator.”, adaugă Predoiu, care precizează că demersul este conform cu decizia luată Biroul Politic Național al PNL.

Potrivit deciziilor luate la precedenta reuniune a BPN, spune ministrul interimar, miniștrii care sunt și parlamentari vor sesiza Parlamentul cu propuneri legislative care reprezintă jaloane ale Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Acest demers de a depune la Parlament propunerea legislativă în forma respectivă are, așadar, semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică asupra unor instituții juridice cuprinse în proiect.”, a mai scris Cătălin Predoiu, pe Facebook.

Acesta spune că, din punctul său de vedere, depunterea proiectului în Parlament a fost o decizie politică și de stat, „menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas”, asumându-și costurile de imagine aferente, de care era conștient.

„Consider că a fost o decizie de stat corectă, întrucât: a) a deblocat situația; b) Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului propunerii legislative.”, spune ministrul interimar al Justiției.

„Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar.”, încheie Predoiu.

Cătălin Predoiu a lăsat și un link către textul legii, expunerea de motive a proiectului, precum și către cele 3 anexe, care poate fi accesat aici.

Controverse pe legea integrității

Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate este unul din jaloanele din PNRR rămase restante, valoarea fiind de 770 miliarde de euro. Ministrul interimar al Justiției a trimis proiectul de lege către Parlament.

În proiectul înaintat de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, către Parlament, se arată că demnitarii nu mai au obligația publicării declarațiilor de avere și interese. Propunerea este diferită față de decizia CCR, care arată că doar o parte din aceste documente trebuie să aibă un caracter nepublic.

Legea ANI a stârnit, de altfel, și neînțelegeri între partidele din fosta coaliție. PSD a acuzat USR și PNL că încearcă „să-l scape” pe liderul USR și primar al Timișoarei, Dominic Fritz, de sentința de conflict de interese, prin modificarea pragului de integritate și introducerea unor condiții cumulative pentru aplicarea interdicției de trei ani pentru ocuparea funcțiilor putlice.

De partea cealaltă, USR susține că legea nu se aplică retroactiv, astfel că Dominic Fritz nu ar fi avantajat de aceste modificări.