Și totuși, cine ne apără de drone?

Înainte de plecarea spre reuniunea Consiliului European, care a avut loc ieri și astăzi, Administrația Prezidențială ne anunța că Nicușor Dan va pleda pentru progrese concrete în ceea ce privește pregătirea pentru apărare a Uniunii Europene, cu o atenție particulară acordată Flancului Estic și operaționalizării proiectului Eastern Flank Watch, subliniind, totodată, importanța asigurării complementarității cu NATO.

Ziș și făcut? Ieri pe la prânz, conform unei postări a lui Nicușor Dan de pe Facebook, aflam că: “urmare a efortului și muncii depuse de țara noastră, în concluziile Consiliului European va fi menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul național, ceea ce va însemna o atenție suplimentară acordată Flancului Estic și o întărire a proiectelor dedicate, precum Eastern Flank Watch. Mai mult, la Reuniunea miniștrilor apărării ai statelor membre NATO, care a avut loc în această dimineaţă (adică ieri), încă două state, Slovacia și Portugalia, au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”.

Ce mi-am zis? Uite că se poate! Chiar dacă că n-am reușit mare lucru la Consiliul de securitate al ONU (doar mesaje de solidaritate și promisiuni de ajutor din partea SUA și Franța), nici în urma ședinței Consiliul NATO dedicată situației de securitate la Marea Neagră (unde “a fost agreată accelerarea proiectelor NATO în materie de răspuns la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summit-ul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru Aliații vizați”).

Așteptările mele s-au dezumflat însă după ce am accesat site-ul Consiliului European pentru a citi declarația invocată de Președintele României (https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2026/06/18/european-council-conclusions-on-ukraine-and-on-european-defence-and-security/)!

Abia la punctul 41 se vorbește despre România și doar despre explozia dronei de la Galați: „Uniunea Europeană condamnă cu fermitate gravul incident din 29 mai 2026, în care o dronă rusească care transporta explozibili s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din România”!

Ce mai spune Consiliul European în declarația sa? Că solicită o accelerare a eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv a lucrărilor în curs privind proiectul Eastern Flank Watch și a altor inițiative care vor contribui la protejarea tuturor frontierelor UE.

Cum stau de fapt lucrurile aflăm de la Ursula von der Leyen! Din cea mai recentă declarație a acesteia, din 26 mai, aflăm că, la nivelul Comisiei Europene: „Am putea iniția, desigur, în deplină coordonare cu NATO, o evaluare cuprinzătoare a sistemelor existente de combatere a dronelor și de avertizare timpurie din regiune.”

Asta după ce, în 11 februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat un plan de combatere a amenințărilor reprezentate de drone, îndemnând „țările interesate” să „își unească forțele în achizițiile publice și implementarea sistemelor de combatere a dronelor”.

Deci, nicio veste concretă, de la Consiliul European, despre “lucrările în curs privind proiectul Eastern Flank Watch”! Doar că se vrea o „accelerare”!

Concluzionând cu privire la cine ne apără de drone, nu știm cât de tare vor fi accelerate lucrările la Eastern Flank Watch, de la NATO aflăm la summit-ul de la Ankara de luna viitoare dacă va face ceva în acest sens, iar despre alte ajutoare nu aflăm detalii concrete de la Nicușor Dan, doar că, la reuniunea miniștrilor apărării ai statelor membre NATO, care a avut loc ieri: „încă două state, Slovacia și Portugalia, au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor. Cele două state se adaugă Statelor Unite, Franței, Italiei și Spaniei, țări care contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente şi expertiză la efortul nostru de a ne proteja de incursiunea dronelor”. Doar că Nicușor Dan nu ne spune ce sprijin concret primim/vom primi de la aceste state împotriva dronelor!

Și nu, nu știm dacă a vorbit sau nu Nicușor Dan cu Zelenski despre dronele de la Galați sau Constanța! Știm doar că Radu Miruță ar fi trimis Ucrainei o solicitare cu 14 întrebări, după explozia dronei de la Constanța, dar că autoritățile de la Kiev încă nu au trimis „un răspuns clar” despre ceea ce s-a întâmplat!

Singura veste bună o aflăm dintr-o postare pe Facebook, din 17 iunie, prin care Șeful Statului Major al Apărării ne anunță că a discutat cu șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei despre: “importanța menținerii unor canale permanente de comunicare și a schimbului de informații relevante pentru o înțelegere cât mai clară a situației operative, astfel încât deciziile și măsurile adoptate să răspundă eficient evoluțiilor din regiune… în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și al necesității unei coordonări eficiente în regiunea Mării Negre”.

Ce înțeleg eu de aici este că, pe viitor, va exista un dialog permanent pentru gestionarea unor incidente precum explozia dronei de la Constanța! Deci, Armata României își face treaba!

Pe partea decidentului politic ne lămurim, în sfârșit, despre misterul fabricii de drone ucrainene care urmează să se facă în România cu bani din SAFE!

Astfel, la începutul lui aprilie 2026, Radu Miruță ne anunţa că termenul pentru semnarea contractului era sfârşitul lunii mai. Însă, la jumătatea lunii iunie aflăm, de la Ministerul Apărării Naționale, că dronele care ar urma să fie produse împreună cu Ucraina fac parte dintr-un proiect încadrat la achizițiile comune în cadrul SAFE, pentru care termenul-limită de 31 mai 2026 nu este aplicabil. Pentru aceste achiziții comune, adică drone ucrainene fabricate în România, echipamentele trebuie recepționate până la 31 decembrie 2030. Deci, nicio grabă pentru decidenții politici care semnează contractele în SAFE, că doar nu ne pică dronele în cap!