Șocul global: Viceguvernator BNR, despre energie și inflație

În mesajul sau din deschiderea conferinței Tendințe Economice 2026, eveniment organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și găzduit de Banca Națională, viceguvernatorul a reiterat faptul că economia globală traversează o perioadă de ajustări profunde.

Pe fondul crizelor din ultimii ani,  pandemie, război, criză energetică, tensiuni geopolitice, iar acum războiul din Orientul Mijlociu asistăm la ”runde severe de volatilitate economică”, arată Marinescu.

”Piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale”, mai spune oficialul BNR.

”Cercetările ne arată că șocurile energetice se transmit în economie pe multiple canale.  La început, vreme de câteva săptămâni, șocurile afectează costurile de transport. Ulterior, în decurs de câteva luni, sunt afectate costurile de producție și așteptările inflaționiste. Dar aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”, explică Cosmin Marinescu.

Cazul României

”În cazul României, există totuși unele elemente de reziliență.  Cele mai recente date arată că dependența energetică a României este semnificativ mai redusă față de țările din regiune(…)

nevoile de energie ale României au fost acoperite, în ultimii ani

• prin importuri în proporție de doar 30%
• nivel comparabil cu Suedia
• față de 39% în Cehia
• 46% în Polonia
• 49% în Ungaria
• în timp ce dependența energetică medie la nivelul statelor UE se ridică la 57%

Țara noastră, pilon de stabilitate

”Un alt indicator la fel de important este intensitatea energetică, anume cantitatea de energie, echivalent petrol, raportată la mia de euro de Produs Intern Brut.

România se poziționează, și din această perspectivă, mai bine decât statele din regiune și decât media Uniunii, și ca urmare a unor transformări structurale în economia românească.

Potențial și realități

”Țara noastră poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională, datorită resurselor interne, inclusiv din zona Mării Negre, dar și prin reziliența companiilor etalon din domeniul energiei”, mai spune Marinescu.

Situația companiilor

”Companiile resimt cel mai acut volatilitatea de pe piețele energetice, iar perspectivele de business ne arată modul în care aceste evoluții se transmit în economie. România a continuat să înregistreze în 2025 creștere economică, deși într-un ritm ceva mai lent față de anii anteriori, însă în pofida ajustării bugetare severe, dar necesare”, spune viceguvernatorul BNR.

Începutul lui 2026, grevat de unele evoluții negative

• industria, în scădere cu 3,9% în ianuarie
• cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, în scădere cu 9,1%

Semnale îngrijorătoare

• restructurări
• disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie

companii etalon precum Dacia, Azomureș, cu performanțe deosebite mai ales la export, înregistrate chiar în vremuri grele și nu atât de îndepărtate.

Evoluțiile din 2025, semnele bune

• economia își schimbă gradual sursele de creștere
• contribuția investițiilor la creșterea economică de 0,7% a fost de 1 punct (procentual mult superioară consumului, al cărui aport a fost de 0,4 puncte)

”Din perspectiva obiectivelor BNR, rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului(…)

Dezinflația nu mai poate fi ușor anticipată sau să intervină în mod uniform, liniar”, explică Marinescu.

În ceea ce privește politica monetară, ”aceasta  se confruntă cu provocarea esențială de a evita să pună sare pe rană prin creșterea ratei dobânzii de referință, în pofida unor puseuri inflaționiste, dar și de a evita să pună gaz pe foc, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.

Trebuie să reacționeze la factorii fundamentali ai inflației, nu la fluctuații tranzitorii, subliniază viceguvernatorul.

Reducerea finanțării datoriei, o prioritate

Trebuie să apreciem consolidarea modelului de creștere economică bazat pe investiții, spune Marinescu.

”Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinație investițională de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

Însă realizarea integrală a investițiilor asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare, mai ales a proiectelor de investiții bazate pe fonduri europene.

Iar aici nu este vorba doar de eforturile guvernului, ci ale tuturor autorităților publice, centrale și locale.

Insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, conchide viceguvernatorul.