O anchetă sub acoperire a PressOne a scos la iveală o rețea de recrutare structurată pe mai multe paliere, în care șoferul rămâne, de regulă, singurul expus. Fenomenul este confirmat și de MAE, deși recrutarea prin rețelele sociale continuă practic necontrolată.
Rude care își caută șoferii dispăruți pe Facebook
Grupurile de Facebook ale românilor și moldovenilor din Grecia sunt pline, în ultima vreme, de anunțuri prin care cineva își caută fratele, soțul sau un prieten plecat ca șofer și dispărut fără urmă. De cele mai multe ori, oferta de muncă a fost găsită pe rețele sociale, telefonul persoanei căutate e închis, iar ultima locație cunoscută se află undeva în apropierea graniței cu Turcia.
Un astfel de mesaj, distribuit pe grupurile de diasporă, sună astfel: „A plecat ca șofer în Grecia și a dispărut. Vă rugăm, ajutați-ne să îl găsim”. Amploarea fenomenului a determinat, în mai puțin de o lună, avertismente din partea Ambasadei României la Atena și a Ambasadei Republicii Moldova, ambele semnalând aceste false oferte de angajare.
O anchetă sub acoperire
Reporterii PressOne au identificat pe TikTok, sub hashtag-ul #soferingrecia, mai multe conturi care oferă șoferi români pentru curse cu migranți fără acte, atât în Grecia, cât și pe alte rute europene.
Pentru a înțelege mecanismul, un reporter și-a creat un cont fals, prezentându-se drept șofer de tir aflat în căutarea unui loc de muncă în Grecia. Intrat în contact cu recrutorii a descoperit ulterior un lanț bine organizat. Cineva aduce oamenii din Turcia, altcineva transmite locația exactă, o a treia persoană îi preia în Salonic și face plata. Singurul care rămâne expus, cu datele personale trimise dinainte și cu locația live activă, este șoferul, motiv pentru care el ajunge și primul în fața autorităților.
Sume de la 1.000 la 20.000 de euro pe persoană transportată
Ofertele găsite pe TikTok promit plăți care pornesc de la 1.000 de euro pentru fiecare om urcat în mașină și pot ajunge la 10.000 sau chiar 20.000 de euro. Condițiile diferă de la un anunț la altul: unele joburi vin cu mașină inclusă, altele cer șoferului să vină cu propriul autoturism; unele promit, cel puțin declarativ, cazare, masă și diurnă, altele presupun ca șoferul să vină cu bani de-acasă. Contactați sub pretextul căutării urgente a unui loc de muncă, mai mulți „angajatori” de pe platformă s-au arătat dispuși să înceapă colaborarea chiar din ziua următoare.
„Grecia Work” și codul de recunoaștere
Unul dintre conturile care au oferit de lucru reporterului este „Grecia Work”, activ din 2019 și, aparent, permanent în căutare de șoferi disponibili în câteva ore sau, cel mult, într-o zi. Traseul urma să fie comunicat abia la punctul de plecare, indicat inițial în zona localității Orestiada, aflată la granița cu Turcia, în regiunea Evros.
Pentru validare, șoferul care accepta oferta trebuia să rostească, într-un scurt clip filmat lângă mașină, expresia „Al Brabus Grecia”, aceeași care apare și în materialele video postate deja de cont, unde se văd migranți urcați în mașini chiar la granița greco-turcă. Pentru încheierea colaborării, șoferul mai trebuia să trimită o fotografie a actului de identitate și să activeze, pentru o zi întreagă, locația live pe Google Maps.
Traseul până la Salonic
Odată stabilite detaliile pe TikTok, discuția s-a mutat pe WhatsApp, apoi într-o convorbire telefonică, unde interlocutorul a explicat și cum urmează să se facă plata: 1.700-1.800 de euro pentru fiecare persoană încărcată, jumătate la momentul preluării, jumătate la destinație. Traseul stabilit presupunea ca șoferul să ajungă întâi la Alexandroupoli, de unde urma să primească locația exactă de preluare, aproape de Orestiada.
Interlocutorul a susținut că nici el nu cunoaște dinainte punctul exact, urmând să îi fie comunicat, la rândul lui, de alte persoane implicate în lanț.
Ce se întâmplă cu migranții după ce ajung la Salonic
Sosirea în Salonic nu încheie operațiunea: acolo, transportul e așteptat de o altă persoană, care preia migranții și achită contravaloarea cursei. Șoferul poate alege să rămână în oraș pentru curse suplimentare sau să se întoarcă acasă, urmând să fie recontactat ulterior.
Persoanele transportate erau descrise drept „kurzi din Irak” și ar fi urmat ca acestea să solicite azil politic”, iar statul elen să le asigure „casă și locuri de muncă”, iar „după un termen” să primească acte care să le permită circulația în Uniunea Europeană.
Protocolul în cazul unui control al poliției
Recrutorul a explicat și ce trebuie să facă șoferul dacă e oprit de autorități: să nu mintă, să recunoască totul, apoi să ceară un avocat, descris explicit drept om „de-al nostru”, care „lucrează cu noi”, pus la dispoziție de „grupul ăsta al nostru”. Riscul unui control era, de altfel, minimizat încă din discuția inițială de pe TikTok, unde șoferul fusese asigurat că la o primă abatere autoritățile „îți dau drumul”, urmând ca abia apoi să devină „mai rău”.
Un fenomen mai vechi
O sursă PressOne care colaborează cu un cabinet de avocatură specializat pe astfel de dosare susține că practica există încă din 2000, iar rețelele sociale nu au inventat-o, ci i-au facilitat doar recrutarea. Cei mai expuși riscului ar fi tinerii de 20-21 de ani, fără experiență, atrași de promisiunea unei mașini sau a unei case și lipsiți de reprezentarea reală a pericolelor asumate.
În instanță, apărarea invocată frecvent de șoferi este că nu ar fi știut în ce se implică. Legislația elenă prevede, pentru această infracțiune, până la 10 ani de închisoare și o amendă între 30.000 și 60.000 de euro pentru fiecare persoană transportată, pedeapsa minimă urcând la 10 ani în cazul unei a doua abateri.
Contul de TikTok folosit direct în discuția telefonică a fost șters imediat după apel; dintre celelalte opt conturi contactate de reporteri, unele rămân active, iar cele menționate explicit în material au fost șterse, fie de administratori, fie de platformă, în urma unei solicitări a redacției.
Rute similare, dincolo de granița greco-turcă
Recrutarea de șoferi români pe TikTok nu se limitează la traseul dintre Turcia și Grecia. PressOne a identificat conturi care caută șoferi și pentru rute prin Ungaria, între granița cu România și cea cu Austria, dinspre Ungaria spre Germania, din Timișoara spre Italia, prin Bulgaria, între granița cu România, zona orașului Ruse și Burgas, ori chiar între granița letonă cu Rusia și Polonia. În toate aceste cazuri, ținta recrutării rămâne aceeași: șoferi din România.
În iulie 2026, autoritățile din Bulgaria, Grecia, Țările de Jos și România au destructurat o grupare suspectată de trafic de migranți prin Balcani, care folosea mașini închiriate, furate sau înmatriculate fraudulos. Rețeaua era formată în principal din cetățeni sirieni și egipteni, acuzați că organizau transportul migranților din Grecia, prin Bulgaria și România, către Italia.
Poziția Ministerului Afacerilor Externe
Potrivit informațiilor transmise PressOne de MAE, la 15 iulie 2026 se aflau „în unitățile de detenție din Grecia (…), în diferite faze procesuale penale corelative infracțiunilor de trafic de migranți, un număr de 120 de cetățeni români”. Din aceștia, precizează instituția, „75 sunt condamnați definitiv, iar 45 se află în faza de urmărire penală.
Dintre cele 75 de persoane condamnate, 39 au primit o condamnare între 5 și 10 ani, o persoană are o condamnare între 10 și 15 ani, iar 5 persoane au primit condamnări de peste 15 ani.
Citește și: Rețea de trafic de migranți care folosea mașini închiriate, destructurată în Balcani