Sondaje înșelătoare: Orban ar putea păstra puterea

Sondajele din Ungaria arată o opoziție puternică gata să preia puterea după alegerile pe de  12 aprilie. Dar sistemul electoral complicat poate transforma avantajul din sondaje într-un număr limitat de mandate. Iar trecutul liderului opoziției și orientarea generală a electoratului maghiar nu garantează o schimbare radicală față de guvernarea Orban.

Sondajele pot înșela

Sistemul de vot in Ungaria a fost relativ complicat și înainte de 2011, momentul ultimei reforme electorale majore. După 1989, alegerile parlamentare au avut loc în baza unui sistem mixt complicat: 176 de deputați aleși prin vot uninominal în două tururi, 152 de deputați aleși prin vot proporțional de listă și 58 de deputați aleși prin redistribuirea voturilor ”irosite”. În baza acestui sistem, Fidesz a obținut 52,7% din voturi și 67,8% din mandate la alegerile din 2010 – o majoritate constituțională de peste două treimi.

Cu această majoritate a purces la modificarea constituției și a legii electorale. Această din urmă modificare a fost considerată un prim pas spre ce avea să se numească ”iliberalismul” lui Viktor Orban. Legea, valabilă și acum, a redus numărul deputaților de la 286 la 199 și a simplificat sistemul. 106 de deputați sunt aleși prin vot uninominal, însă într-un singur tur, nemaifiind nevoie de un al doilea tur dacă primul candidat nu a depășit 50% din voturile exprimate. Restul de 93 de mandate sunt distribuite prin vot proporțional pe liste de partid. S-a stabilit un prag de 5% pentru intrarea în parlament, un prag de 10% pentru alianțe de doua partide și de 15% pentru alianțe de mai mult de două partide.

Cum a fost construit avantajul Fidesz

Marea schimbare este faptul că 53% dintre mandate se obțin în circumscripții uninominale, mai mult decât în sistemul anterior. Apoi, votul este într-un singur tur. Avantajul este de partea partidelor mari, în special a celor care au organizații foarte bine puse la punct în teritoriu. Rolul mai important al circumscripțiilor a dus la suspiciuni de manipulare în favoarea Fidesz a trasării lor. Fidesz a redus cu două numărul circumscripțiilor electorale din Budapesta și a introdus câteva circumscripții noi în provincie. Tradițional, Fidesz este un partid puternic în zonele rurale și orașele mici și mai slab în capitală.

În ecuația alegerilor intră și voturile maghiarilor din țările vecine, în special din România, Slovacia și Serbia. Aceștia nu pot vota decât pe lista proporțională. Dar, în general, sunt un bazin de voturi pentru Fidesz. Se adaugă voturile minorităților naționale din Ungaria, pentru care pragul nu este de 5% ci de doar 2%. Minoritatea romilor si cea germana au dat constant câte un deputat loial puterii.

Tisza vs Fidesz: entuziasm social contra putere în teritoriu

Sistemul de vot din Ungaria face ca votul să fie unul strategic. De regulă, ungurii votează în circumscripțiile uninominale astfel încât să piardă partidul pe care-l consideră mai periculos decât pentru a câștiga partidul favorit. Alegerile din 2026 simplifică însă lucrurile, pentru că nu există decât două partide cu șanse reale – Fidesz și Tisza. Redistribuirea voturilor către partidul care a câștigat, fie și la limită, face puțin probabilă încheierea alegerilor aproape la egalitate. Însă în 2026 există și o treia formațiune care poate intra în parlament – Mișcarea Patria Noastră, cotată constant cu 5% din voturi în sondaje. Acest partid este naționalist, mult mai spre extrema dreaptă decât este Fidesz. Alianța naturală este cea cu actualul premier Viktor Orban, care ar avea astfel un avantaj.

Organizarea în teritoriu este esențială. Câștigarea Budapestei sau a altor orașe importante cu scoruri de 70-80% înseamnă risipă de voturi pentru Tisza, pentru că majoritatea deputaților se aleg în circumscripții uninominale. Eficiența organizațiilor teritoriale este cheia. Chiar și cu sub 45% din voturi, dar cu disciplină, Fidesz poate câștiga multe din cele 106 de circumscripții. Tisza este un partid nou, care se bazează mai mult pe entuziasm social decât pe o structură bine pusă la punct.

Rezultatul bun înregistrat de Tisza în 2024, chiar în anul în care a fost preluat de valul politic creat de Peter Magyar, nu este relevant. Sistemul de vot la alegerile europarlamentare este integral proporțional, total diferit de cel de la alegerile naționale. Tisza este un partid inactiv, preluat în 2024 de către Magyar. Nu are lideri regionali puternici, nu are figuri istorice, nu are lideri secundari, nu are ”baroni locali”. Nu are ingrediente cu care să câștige clar votul uninominal.

Temele care decid votul

Dar sondajele par atât de devaforabile partidului lui Viktor Orban, încât până și avantajul dat de sistemul de vot pare sa nu conteze. Institutele considerate independente din Ungaria dau un ecart de aproape 20% în favoarea partidului lui Peter Magyar. Pentru victorie însă, Tisza nu trebuie să învingă doar geografia electorală a țării, ci și un lider de talia lui Viktor Orban, și un aparat de partid puternic precum cel al Fidesz, și o campanie construită pe frică. Mesajul Tisza este că alegerile sunt un referendum privind corupția, stagnarea economică și fondurile europene. Mesajul lui Viktor Orban este că votul trebuie să fie pentru cel care are experiență și relațiile necesare pentru a proteja Ungaria într-o lume a crizelor. Criza din Golf poate juca în avantajul lui Viktor Orban, pentru că parteneriatul său cu Rusia poate deveni tot mai important.

După 16 ani cu Viktor Orban, Ungaria pare totuși să se îndrepte către o alternativă. Dar cât de diferit va fi Peter Magyar? El și partidul său nu sunt neapărat opusul partidului Fidesz – sunt expresia unei fisuri în sistemul de putere creat de Orban. Magyar este un insider al sistemului lui Viktor Orban, fost soț al lui Judit Varga (secretar de stat la Justiție, apoi ministru al Justiției și apoi europarlamentar) la apogeul disputelor privind justiția dintre Ungaria si UE. A ocupat mai multe funcții în cadrul delegației permanente a Ungariei la Bruxelles. S-a aflat la conducerea mai multor ONG-uri și companii deținute parțial de stat.

UE nu va avea zile ușoare nici cu Tisza la putere

În Parlamentul European, începând din 2024, deputații Tisza au votat de mai multe ori la fel ca deputații Fidesz, în special în chestiuni privind migrația și justiția. Poziția partidului față de aderarea Ucrainei la UE este cel puțin rezervata. Unii dintre membrii Tisza susțin că un drapel al Ucrainei apărut la un miting al partidului ar putea dăuna mult în perspectiva votului din aprilie. Tisza face parte din PPE, unde se plasează în aripa cea mai de dreapta a partidului european.

Dacă dezbaterea s-ar concentra pe corupție, uzura puterii, nevoia de reformă instituțională sau pe blocarea fondurilor europene, opoziția ar avea mai mult spațiu de manevră. Dacă dezbaterea se mută pe război, securitate, identitate și pericol extern, avantajul se mută înapoi spre puterea deținută de Viktor Orban. Astfel a fost adâncită disputa privind livrările de petrol prin conducta Drujba, oprite în Ucraina din motive tehnice. Astfel a apărut și scandalul transportului de bani cash și aur din Austria spre Ucraina, prin Ungaria. Și tot așa au apărut și materialele compromițătoare la adresa lui Peter Magyar. Însă nici reacția Tisza nu a fost mai prejos. Și astfel, chiar în pragul alegerilor apare scandalul informărilor făcute de ministrul de Externe Peter Szijjarto la Moscova despre Consiliile Europene, astfel apar chiar acum înregistrări ale unor discuții telefonice între Szijjarto și Serghei Lavrov. Kompromat contra kompromat.

Victoria nu garantează reforme

În Ungaria există o competiție electorală reală, dar pentru votul unei populații în mare parte eurosceptică și ucraino-sceptică. Alegerile vor fi foarte libere, dar nu neapărat foarte corecte, datorita sistemului electoral complicat. Sondajele indică mai degrabă tensiunea din societate și reducerea monopolului psihologic al puterii, după 16 ani de guvernare Orban, decât intenția reală de vot. Alternativa la Fidesz și Viktor Orban este un personaj alunecos al sistemului Orban reciclat peste noapte în pro-european. Iar victoria actualei opoziții nu va însemna neapărat reformarea profundă a sistemului lăsat de Viktor Orban, chiar și în cazul în care Magyra ar intenționa cu adevărat acest lucru. Reformele  din ultimii 16 ani fac necesar votul de două treimi în parlament pentru a face o schimbare. Este puțin probabil ca Tisza să obțină această majoritate.