Specialiştii români, corigenţi la tehnică şi evaluarea costurilor

Prea multe cerinţe tehnice şi absenţa unor metode de evaluare a costurilor sunt cauzele principale care au împiedicat elaborarea studiilor privind amenajarea bazinelor hidrografice. Oficialii Ministerului Mediului au aflat de ce nu avem încă, după cinci ani de la apariţia legislaţiei, hărţile de risc pentru inundaţii, care ne-ar permite să ştim unde lovesc viiturile şi unde ies apele din matcă. „Având în vedere multitudinea cerinţelor tehnice prevăzute în caietele de sarcini, datorate complexităţii studiilor, precum şi lipsa unei metode de evaluare a costurilor activităţilor specifice acestui program, o serie de activităţi reprezentând premiere pentru ţara noastră, sumele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1309/2005 pentru realizarea programului de studii pentru întreg teritoriul naţional sunt insuficiente. De asemenea, lipsa fondurilor bugetare şi nealocarea acestora în termenele prevăzute au determinat reeşalonarea unor activităţi”, se arată în nota de fundamentare a unui proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, care modifică HG nr.1309/2005, privind aprobarea Programului de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea inundaţiilor şi a finanţării acestuia.

Copy-paste între acte normative

În fapt, nota de fundamentare a noului act normativ este aproape identică cu cea a HG din 2005, al fostului ministru al Mediului Sulfina Barbu. „Deoarece schimbările climatice globale au condus la accentuarea extremelor meteorologice pe toate continentele, iar minimizarea în ultimii 15 ani a volumului acţiunilor de prevenire a efectelor inundaţiilor, în condiţiile unei subfinanţări cronice a sectorului de gospodărirea apelor, a început să îşi arate consecinţele, ne aşteptăm, în viitorii ani, la evenimente cel puţin la fel de dramatice ca acelea înregistrate pe parcursul anilor anteriori. De aceea, pe lângă refacerea lucrărilor de apărare afectate şi întărirea capacităţii de prognoză şi intervenţie, elaborarea şi implementarea unui Plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor la scară naţională constituie una din principalele preocupări ale Ministerului Mediului şi Pădurilor”, iată un pasaj identic în cele două note de fundamentare din 2005 şi 2010. Aceeaşi Sulfina Barbu spunea, în fundamentarea HG 1309/2005, că „pentru realizarea Planului naţional de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, care se impune a fi demarată în regim de urgenţă, sunt necesare studii complexe care să facă analiza în detaliu a situaţiei actuale a amenajării fiecărui bazin hidrografic, inclusiv a hărţilor de inundabilitate şi de utilizare a terenurilor, şi să propună lucrări de combatere a torenţilor. Luând în considerare costurile ridicate ale acestor lucrări, se intenţionează implementarea planului cu ajutorul fondurilor externe, prin realizarea unor împrumuturi la diferite bănci internaţionale, prin realizarea unor proiecte internaţionale cu cofinanţare de la bugetul de stat sau în parteneriat public-privat”. Ultima frază din acest citat se regăseşte şi în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, elaborat luna aceasta de Ministerul Mediului.

Hărţile de risc, poate prin 2013

Potrivit Programului aprobat prin HG 1309/2005, de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, pentru elaborarea studiilor privind amenajarea celor 11 bazine hidrografice a fost alocată suma totală de 27.780.000 lei, în perioada decembrie 2005-septembrie 2009, urmând ca în decembrie 2009 să fie finalizat Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor. Noua hotărâre de guvern modifică termenul de finalizare a Planului din decembrie 2009 în decembrie 2013, cu o finanţare de 167.148.627 lei pentru toate cele 11 bazine hidrografice, bani care vor proveni din Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa prioritară 5, Fondul pentru Mediu şi bugetul de stat. Din toate acestea rămân, totuşi, întrebări de genul cum a fost utilizată suma de 27.780.000 lei, cheltuită în ultimii cinci ani, dacă sunt necesare în continuare studii pentru toate cele 11 bazine hidrografice. Un răspuns înceţoşat îl primim în nota de fundamentare din actualul proiect de act normativ: „Reeşalonarea (n.r. – termenelor de studii din HG 1309/2005) s-a făcut în funcţie de prioritizările impuse de necesitatea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice şi de obligaţiile asumate prin implementarea Directivei CE/60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, transpusă în legislaţia românească prin OUG nr. 3/2010 privind modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996. Termenele finale stabilite de această Directivă sunt următoarele: decembrie 2011 pentru evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, decembrie 2013 pentru elaborarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii, respectiv decembrie 2015 pentru implementarea Planului de management al riscului la inundaţii”.