Spectacole de colecţie

Teatrul Metropolis

O premieră savuroasă cu “Tartuffe sau Impostorul”

O familie fericită se destramă atunci când tatăl (Orgon) uită că are o datorie faţă de cei care îl iubesc şi se dedică în schimb cu pasiune oarbă lui Tartuffe, un bigot care pretinde ca vorbeşte în numele Divinităţii.

Este totodată o poveste despre instinct, despre nedreptate şi inegalitate, animată de caractere puternice, într-o cheie de joc neaşteptată şi proaspătă ce aminteşte de actoria de film.

Conflictul din sânul familiei capătă, pe rând, accente comice, dramatice şi, în cele din urmă, tragice.

O comedie frumoasă despre bine şi rău, dar şi despre cât de greu e să deosebeşti binele de rău.

Scandalul urcă pe scenă într-un spectacol deopotrivă amuzant şi tulburător, crud şi subtil.

Ca Teatrul.

Sau ca viaţa.

O piesă interzisă pe care o prezentăm în formă necenzurată!

Versiunea scenica este o rescriere a textului original al lui Molliere. La dramaturgia spectacolului a contribuit si actorul Adrian Nicolae.

Spectacolul dureaza 1h si 30 de minute si este varianta originala a piesei “Tartuffe”, aşa cum a fost reprezentată pentru prima oară în 1664, inainte de a fi cenzurată.

Am pus în scenă acest text în 2013, pentru că, dincolo de comedie, este descrisă mistica citadină mixată cu dezastrele schimbării naturii umane; Molière vorbeşte despre alienarea fiinţei umane despre destrămarea omenescului sub imperiul imposturii. Grotescul din piesă funcţionează ca efect comic şi alarmant în acelaşi timp. Sunt îmbinate elemente naturaliste cu viziunile mistice, într-o poveste despre natura schimbătoare a omului, despre desfigurarea şi destrămarea caracterului uman în contextul ipocriziei şi al fricii.

“Tartuffe” este al şaptelea spectacol din experimentul PILOT, pe care l-am iniţiat în 2010. Proiectul vizează restaurarea valorilor de breaslă teatrală, explorarea relaţiei regizor / text dramatic şi dezvoltarea personalităţilor actoriceşti. În 2013, experimentul PILOT a parcurs deja şase spectacole: «Furtuna», «Familia Tót», «Îngeri în America», «Dom Juan», «Insecte», «Tartuffe».

Dramaturgia: Victor Ioan Frunză şi Adrian Nicolae. Decorul şi costumele: Adriana Grand

În distribuţie: Adela Mărculescu, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Irina Bucescu, Lucian Rus, George Costin, Mădalin Bradea, Elena Ghimpeţeanu.

Sâmbătă, 19 Octombrie, la ora 19.00

George Costin, Nicoleta Hancu, Sorin Miron in Tartuffe, la Teattrul Metropolis (Foto Adriana Grand)

 

Teatrul Naţional Bucureşti

“Sala Studio” revine, după un periplu de 27 de ani, acasă. Pierderea ei, pentru un timp atât de lung, a fost o frustrare dureroasă pentru un Teatru Naţional văduvit de cea mai performantă scenă, unică în Europa şi creată numai pentru teatrul de dramă. Cu o geometrie variabilă, cu o monumentală intimitate, dacă se poate spune aşa, Sala Studio e deschisă oricărui experiment imaginat de vreun regizor şi de vreun teatru. Ca un făcut, redeschiderea ei se petrece sub semnul lui Gogol şi al “Revizorului” său, text şi destin definitoriu pentru teatrul românesc contemporan.

“Sala Pictură”, după “Sala Mică” şi “Sala Media”, este a treia sală nouă deschisă în timpul reconstrucţiei Teatrului Naţional. Imaginată în locul atelierului de pictat decoruri, ea a devenit una dintre cele mai cochete săli de teatru din Bucureşti. Deschiderea ei pentru public se face cu “Micul Infern”, un text interbelic, o bijuterie a dramaturgiei româneşti. Şi ea poate suferi schimbări de geometrie şi de spaţiu, permiţând experimente de tot felul.

“Sala Atelier”, care a găzduit importante spectacole ale teatrului românesc, se redeschide şi ea cu o premieră, “Nebun din dragoste” – după un text american contemporan – în haine noi, cu locuri în plus şi cu o dotare tehnică de ultimă oră.

În aşteptarea reabilitării Sălii Mari şi a construcţiei teatrului în aer liber de pe acoperiş, Teatrul Naţional va aduce la rampă spectacole pe texte contemporane şi clasice, româneşti şi universale”, mărturiseşte Ion Caramitru, Directorul teatrului.

 

“Revizorul”

Ana Ciontea şi Mihai Constantin în „Revizorul” la TNB

„Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”, scria Nikolai Vasilievici Gogol, autorul piesei.

Un text clasic ale cărui coincidenţe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca şi Caragiale, vede enorm şi simte monstruos, “Revizorul” fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieţii, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupţiei, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca şi în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar şi un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supravieţuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagonişti pe Marius Manole şi Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeţi? De voi râdeţi!

“Revizorul este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în «eterna şi fascinanta Românie», ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, «De ce râdeţi?» tot el dă răspunsul devastator: «De voi râdeţi!». Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect”, mărturiseşte regizorul Felix Alexa

Regia şi adaptarea şi ilustraţia muzicală:    Felix Alexa. Traducere: Maşa Dinescu. Scenografie: Andrada Chiriac. Lighting design: Chris Jaeger.

În distribuţie: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă, Costina Ciuciulică, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Teglas, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam, Maria Buză, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache, Mircea Albulescu

Sâmbătă 19 octombrie, ora 19:30, la Sala Studio.

“Idolul şi Ion Anapoda”

Dan Puric şi Ileana Stana Ionescu în „Idolul şi Ion Anapoda”, la TNB

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

„Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric – el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol”, scrie Sivia Kerim.

Regia: Ion Cojar. Scenografie: Ştefania Cenean şi Ştefan Caragiu.

În distribuţie: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu.

Duminică 20 octombrie, la ora 19:30, la Sala Studio

         

“Omul care a văzut moartea”

Secena din „Omul care a vazut moartea”, la TNB

Senzaţional! Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul  Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea?

Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?

Victor Eftimiu a scris nu mult, ci imens: 140 de volume, 40 de piese, 200.000 de versuri, 5.000 de articole literare şi a ţinut 1.000 de conferinţe publice. Comedia “Omul care a văzut moartea” trezeşte şi astăzi interesul pentru că pare ruptă din realitatea imediată. Haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, ajunge pe scena TNB în interpretarea lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la ultima ediţie a Premiilor UNITER la categoria cel mai bun actor (pentru performanţa din D’ale noastre).

„Dialoguri vii şi poante spumoase, exclamaţii subtile cu subînţeles – iată doar câteva din ingredientele poveştii unde fiecare moare câte puţin şi viaţa este o şaradă tristă. Prestanţa lui Costel Constantin, o alegere remarcabilă, este completată perfect de versatilitatea lui Lari Giorgescu şi de senzualitatea reţinută a Florentinei Ţilea.  Marius Bodochi jonglează cu măştile umane pe care le schimbă aproape imperceptibil, antrenându-şi personajul într-un duel memorabil cu duşmanul său…”.

Regia: Dan Tudor. Scenografie: Corina Grămoşteanu. Muzică: Gabriel Basarabescu.

Cu: Costel Constantin, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, Lari Giorgescu, Tatiana Oprea.

Joi,17 octombrie, şi vineri, 18 octombrie, la orele20:00, la Sala Mică.      

“Egoistul”


Medeea Marinescu şi Radu Beligan în „Egoistul”, la TNB

O piesă autobiografică, o viziune lucidă, puţin cinică, despre viaţă şi moarte, despre iubire şi căsnicie, despre părinţi şi copii, despre sănătate şi boală, despre prietenie, egoism şi generozitate. Şi despre teatru şi dramele lui contemporane. Un umor exploziv, o replică strălucitoare şi o eleganţă verbală rar întâlnită.

Pe masură ce asistă la dezmăţul fiicelor, la eşecul fiului, la presiunile prietenului, la reproşurile amantei, la resentimentele fostei soţii şi, nu în ultimul rând, la dezastrele instalaţiilor menajere, un cunoscut autor dramatic îşi scrie piesa.

“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan.

„Anouilh nu ezită să fie ironic, să radiografieze, lucid şi neiertător, relaţiile dintre soţ şi soţie, dintre prieteni, dintre părinţi şi copii, atunci când ele se bazează pe meschine interese băneşti, aşa cum se întâmplă, din păcate, în nenumărate cazuri”.

Regia: Radu Beligan. Scenografie: Viorica Petrovici şi Luiza Panait.

Distribuţia: Radu Beligan, Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Tomi Cristin, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş.

Vineri, 18 octombrie, ora 19:30, la Sala Studio  

 “Micul infern”


Ilinca Goia şi Liviu Lucaci în „Micul Infern”, la TNB

O comedie de Mircea Ştefănescu despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie -un elogiu al vieţii de familie.

Un text la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, “Micul Infern” este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

Regia şi ilustraţia muzicală: Mircea Cornişteanu. Scenografie: Clara Labancz.

Distribuţia: Ileana Stana Ionescu, Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Vineri, 18 octombrie, şi duminică, 20 octombrie, ora 19:30, la Sala Pictura.     

 

Teatrul Maghiar de Stat Cluj

L-am servit pe regele Angliei”, în premieră pe ţară


Secvenţă din „L-am servit pe regele Angliei”, la Teatrul Maghiar de Stat

Miercuri, 16 octombrie, la ora 20.00, în Sala Mare a “Teatrului Maghiar de Stat” va avea loc premiera spectacolului “L-am servit pe regele Angliei”, de Bohumil Hrabal, într-o nouă adaptare scenică. Cu acest prilej, a avut loc o conferinţă de presă, în prezenţa regizorului Michal Dočekal, directorul Teatrului Naţional din Praga, Zsolt Bogdán, interpretul rolului principal, David Jarab, autorul adaptării scenice, László Szabó G., asistentul de regie şi Noémi Vajna, dramaturgul spectacolului.

Numele lui Michal Dočekal este cunoscut publicului clujean de la Festivalul Internaţional de Teatru “Interferenţe” din 2012, în cadrul căruia a fost prezent cu spectacolul “O zi nebună sau Nunta lui Figaro”, iar în primăvara anului 2013 a fost invitat la Cluj cu spectacolul Aşteptându-l pe Godot” de Samuel Beckett.

Din punctul de vedere al regizorului, romanul lui Hrabal vorbeşte despre tema dispariţiei Europei şi despre o epocă apusă pentru totdeauna. În lectura lui Michal Dočekal, istoria protagonistului Jan Díte nu este doar o metaforă a Europei secolului XX, dar şi o mărturie a omului european al epocii noastre şi condiţia sa. „Aceasta este cea mai consistentă şi marcantă operă hrabaliană, iar povestea lui Jan Dítě, interpretat de Zsolt Bogdán, nu reprezintă doar aventura noastră europeană comună, dar şi pe cea universală a omului prins în vârtejul întâmplărilor istorice. Aş dori ca acest spectacol să depăşească ilustrarea trecutului nostru istoric, deoarece sunt convins că nici prezentul, nici viitorul Europei nu sunt atât de sigure precum am putea crede. În paralel cu succesiunea zgomotoasă a evenimentelor, ni se dezvăluie soarta unui om obişnuit. Acest concept nu ar fi putut fi realizat dacă nu aş fi avut alături o echipă de creatori şi o trupă excepţională, dedicată până la capăt”, a afirmat regizorul.

Despre adaptarea scenică a romanului, dramaturgul David Jarab a mărturisit: „M-am străduit să realizez  adaptarea scenică astfel încât textul să fie inteligibil pentru publicul clujean. Chiar dacă în scenariu nu apare fiecare cuvânt al operei de la care am pornit, dacă am reuşit să evocăm atmosfera specială a romanului, atunci obiectivul nostru a fost atins”.

Actorul Zsolt Bogdán a povestit despre atmosfera din repetiţii: „M-a bucurat faptul că am reuşit să realizăm împreună un spectacol în care povestea şi mesajul romanului nu au fost ciuntite în niciun fel; am reuşit să facem un spectacol care vorbeşte despre adevărurile existenţei, rămânând, în acelaşi timp, o reprezentaţie plină de umor şi cu un divertisment de calitate. Am avut din nou ocazia minunată de a descoperi, cu admiraţie, munca colegilor mei, felul extraordinar în care putem să gândim şi să lucrăm împreună. Mă bucură foarte mult faptul că l-am putut «servi» pe domnul Dočekal în timpul repetiţiilor”.

La realizarea spectacolului au mai contribuit: scenograful Martin Chocholoušek, creatoarea de costume Carmencita Brojboiu, compozitorul Ivan Acher şi Ferenc Sinkó, care a semnat mişcarea scenică.

În rolul principal al spectacolului “L-am servit pe regele Angliei” îl puteţi vedea pe Zsolt Bogdán, alături de actorii: Enikő Györgyjakab, Áron Dimény, Emőke Kató, Loránd Váta, József Biró, Attila Orbán, Miklós Bács, Levente Molnár, Csilla Varga, Csilla Albert, Andrea Vindis, Éva Imre, Gábor Viola, Ferenc Sinkó, András Buzási, Balázs Bodolai, Szabolcs Balla, Csaba Marosán.

Teatrul de Comedie

“Mincinosul”


„Mincinosul”, la Teatrul de Comedie

 Spectacolul după Carlo Goldoni, în regia lui Toma Enache, aduce pe scena Teatrului de Comedie umorul savuros şi moralizator. Comedia, din distribuţia căreia fac parte nume mari ale teatrului românesc – Claudiu Bleonţ, Sebastian Papaiani, Ion Chelaru şi Bogdan Uritescu este programat joi 17 octombrie, de la ora 19.30, la Sala Radu Beligan a Teatrului de Comedie.

Lăsaţi-vă seduşi de născocirile unui “Mincinos” spiritualizat, care spune foarte multe vorbe de duh, care cunoaşte bine oamenii şi ştie cum să pună problema. Regizorul Toma Enache a declarat la premiera piesei că “tocmai acest «Mincinos» ne poate deschide ochii, sentimentele şi mintea mai abitir decât ar putea să o facă altcineva! Îmi place să cred că în realitate nu sunt o rudă atât de apropiată a «Mincinosului» deşi, într-un fel sau altul toţi suntem rude mai apropiate sau mai îndepărtate cu el, cel puţin în unele momente. Sper ca în sfârşit acest «Mincinos» să ne înveţe ce este SINCERITATEA şi mă refer aici la sinceritatea faţă de noi înşine”.

Carlo Goldoni, autorul care a ridicat arta dramatică italiană la cel mai înalt punct al perfecţiunii sale, a fost înzestrat cu o imaginaţie extrem de fertilă, care i-a hrănit permanent muza comediei. Fiind un fin cunoscător al caracterelor şi având un dialog animat, verosimil şi plin de înţelesuri, Goldoni a reuşit să redea pieselor sale o imagine extrem de vie. Deşi au trecut mai bine de două secole şi jumătate de la premiera “Mincinosului”, pregătiţi-vă să vă bucuraţi de o comedie spumoasă, mai actuală ca niciodată.       

Scenografia Raluca Mişaca, ilustraţia muzicalǎ George Marcu.

Din distribuţie mai fac parte Liliana Panǎ, Mircea Constantinescu,  Axel Moustache, Radu Zetu, Teodora Calagiu, Mariana Liurca, Adrian Anghel, Izabela Barbu, Anda Ţimbalǎ June.         

Producţie: Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film „Dracula”

“Stăpânii rulotei”


Dan Radulescu, Gheorghe Visu, Dan Tudor si Marius Drogeanu în „Stăpânii rulotei”, la Teatrul de Comedie

Textul cuprinde patru personaje masculine: un tată bătrân şi trei fii de vârste diferite. Piesa începe prin vizita fratelui mijlociu în apartamentul nou al fratelui cel mare. Se pare că fraţii nu s-au întâlnit demult. Vizitatorul arată vestimentar aproape ca un vagabond, insinuează că a petrecut noaptea într-o bodega şi că a fost atacat de un necunoscut care l-a jefuit. El venise de fapt să-şi anunţe fratele că toţi trei, inclusiv tatăl, au hotărât să se întâlnească acolo spre a merge să-şi întâlnească mama, undeva, la un spital…

Dramaturgul Gerald Murphy, autorul piesei, este, de fapt, descoperirea regizorului şi actorului Dan Tudor care, cu doi ani în urmă, montând un spectacol în Irlanda, a dorit a face cunoscută şi publicului românesc o valoare irlandeză „la ordinea zilei”. Deţinător al Premiului Naţional din Irlanda pentru “cea mai bună piesă a anului 2009”, Gerald Murphy este un autor foarte jucat pe scenele irlandeze şi are propria Companie teatrală.

Regia artistică: Dan Tudor. Scenografia: Doru Zamfir. Cu Gheorghe Visu, Dan Tudor, Marius Drogeanu, Dan Rădulescu.

Vineri 18 octombrie, la ora 19.00.

“Un cuplu ciudat”

Gloria Gaitan şi Delia Nartea în „Un cuplu ciudat”, la Teatrul de Comedie

“Un cuplu ciudat” este rezultatul unui proiect al Asociaţiei “Tam Tam” care implică în distribuţie numeroşi actori ai Teatrului de Comedie.

“Un cuplu ciudat” ca şi “Desculţ în parc”, i-au adus celebritate dramaturgului Neil Simon. Cinci bărbaţi se întâlnesc să joace poker, sunt prieteni şi fiecare îşi are necazurile sale, multe survenite, în special, din relaţia cuplului conjugal.

“Replica lui Neil Simon este inteligentă, conflictul generos în ofertă comică, personajele sunt caractere solid construite. Nevoia de comunicare şi prietenie îi uneşte”, scrie criticul Alice Georgescu.

Regia: Liviu Lucaci. Scenografia: Ştefan Caragiu. În distribuţie: Alexandru Conovaru, Angel Popescu, Marius Drogeanu, Şerban Georgevici, Bogdan Ghiţulescu, Delia Nartea, Gloria Găitan.

Sâmbǎtǎ 19 octombrie, ora 19.00

“Zăpezile de altădată”


Sandu Pop şi Gabriela Popescu in Zăpezile de altădată, la Teatrul de Comedie

În această piesă, de Dumitru Solomon, doi soţi caută, după 20 de ani de căsnicie, iubirea dispărută. Alături de protagoniştii Gabriela Popescu şi Sandu Pop, joacă Aurora Leonte, Eugen Racoţi, Laura Creţ, Andrei Runcanu şi Cezar Grumăzescu. Decorul aparţine lui Puiu Antemir, iar costumele Ancăi Răduţă.

Regizorul Mircea Cornişteanu a montat „Zăpezile de altădată” de trei ori. Regizorul ne-a şi motivat această reluare: „… E o piesă care îmi e foarte aproape la inimă. L-am iubit mult pe Dolfi Solomon, am fost buni prieteni mulţi ani. Îi admiram şi îi admir în continuare subtilitatea scriiturii, umorul extraordinar de popular şi în acelaşi timp de calitate. El are ceva de spus; nu are ceva de râs”.

Décor: Puiu Antemir. Costume: Anca Răduţă.

Un spectacol cu mult umor, şi interpretări remarcabile.

Duminicǎ 20 octombrie, ora 19.00

         

Godot Café-Teatru

”Ce poţi să faci în 10 minute?”

Ce poţi să faci în 10 minute, la Godot Cafe Teatru

Un spectacolul trailer al Trilogiei Americane, o suită de trei colaje de piese americane de 10 minute, grupate în funcţie de tematică. După texte de Cathy Celesia, Christopher Durang, Eric Lane, Marc O Donnell, Nina Shengold, Seth Kramer, Theresa Rebeck şi Wayne Rawley.

Deşi la momentul apariţiei lor în Statele Unite (sfârşitul anilor 70) piesele de 10 minute au fost privite ca un fel de ciudăţenie teatrală, de-a lungul timpului ele au evoluat într-o formă de artă de sine stătătoare. Piesele de 10 minute sunt haiku-ul teatrului american. Prin natura lor, ele sugerează, nu explică, şi depind de metaforă pentru a-şi transmite mesajul. Sunt puternice, precise, ca un fulger, şi rămân întipărite în minte, pentru că spectatorul îşi aduce aminte toată piesa.

 Piesele grupate şi în spectacolul trailer, şi în colajele trilogiei, nu au aparent nici o legătură între ele. Şi totuşi, dincolo de haosul aparent al întâmplărilor disparate la care asistăm, există o legătură, un fir roşu care ne conectează pe toţi.

Regia, colajul şi traducerea: Doina Antohi

Cu: Bianca Popescu, Oana Pușcatu, Alina Petrică, Ana Maria Bercu, Silvana Negruţiu, Alex Călin, Idris Clate, Lucian Ionescu, Cezar Grumăzescu

Vineri, 18 octombrie, la ora 19.00.

„Noi 4”


„Noi 4” la Godot Cafe-Teatru

Un spectacol scris în glumă, jucat în glumă, dar care a ajuns o întâmplare foarte serioasă. O întâmplare unde se abordează tot felul de teme superficiale (cotropirea actorului de către personaj, trădarea în iubire etc.) şi sumedenie de teme fundamentale (tăierea colţului de la unghia de la degetul mare, proporţia vodka-suc în Bloody Mary). Între aceste două limanuri, cuprinsul este surprinzător de eclectic şi deopotrivă tragi-comic.

Un spectacol de Lia Bugnar. Regia: Dorina Chiriac.

Cu: Maria Obretin, Ilinca Manolache, Lia Bugnar, Marius Manole.

Vineri 18 octombrie, la ora 22:00.

„Fă-mi loc!”


„Fă-mi loc”, la Godot Cafe-Teatru

Spectacolul cu piesa lui Anthony Michineau, pusă în scenă de maestrul  Radu Beligan, spune povestea a doi tineri ce se regăsesc în ajunul Crăciunului în cuşeta unui tren de noapte. Ea, o fată singură, şarmantă, aventurieră, el, un bărbat cu principii, pus în faţa unui eveniment neprevăzut ce-i va răsturna întreaga existenţă.

Suntem în ajunul Crăciunului. E momentul în care simţim mai mult ca oricând dorinţa să fim înconjuraţi de familie şi de cei pe care îi iubim cu adevărat.

Hazardul îi aduce pe Manuel şi Camilla împreună, doi oameni ce nu au aparent nimic în comun, ceea ce va genera nenumărate „scântei”. Însă amândoi caută să înţeleagă şi să SE înţeleagă, amândoi au nevoie să se destăinuie şi, mai mult, amândoi au nevoie de a se vindeca de singurătate.

„Fă-mi loc!” este un spectacol care ne invită să reflectăm asupra propriei noastre existenţe dincolo de orice convenienţă socială.

Cu: Marius Manole şi Medeea Marinescu

Sâmbătă, 19 octombrie, la ora 15:00.

„Proof”


„Proof” la Godot Cafe-Teatru

O piesă de  David Auburn, care a câştigat Premiul Pulitzer în anul 2001 şi a cărei montare pe Broadway a depăşit 1.000 de reprezentaţii!

Text ecranizat în anul 2005, cu o distribuţie de excepţie (Gwyneth Paltrow şi Anthony Hopkins) este un film de mare succes, cu nominalizări la “Globurile de Aur” şi la Festivalul de la Veneţia.

O poveste tulburătoare despre geniu şi nebunie. Unde e adevărul? Care e graniţa care le separă pe cele două şi cine este îndreptăţit să judece de ce parte a ei ne aflăm? Poate dragostea să depăşească bariera dintre sănătate şi începutul schizofreniei? Sau pe cea dintre mediocru şi excepţional? Cum evoluează legăturile de familie atunci când începi să îţi pierzi discernământul?

La toate aceste întrebări încearcă să răspundă spectacolul „Proof”, un episod din viaţa unei tinere de 25 de ani, care pendulează între trecut şi viitor, prinsă în păienjenişul relaţiei cu tatăl, sora şi iubitul ei, într-o intrigă „poliţistă” plină de suspans.

Regia: Ionuţ Kivu.

Cu: Ştefan Velniciuc, Irina Ungureanu, Ana Covalciuc, Cosmin Teodor Pană.

Duminică, 20 octombrie, la ora 19:00.

“Cabaretul cuvintelor”, în premieră


Cabaretul cuvintelor la Godot Cafe-Teatru

Cea mai recentă piesă a lui Matei Vişniec, în care cuvintele sunt personaje principale.   

Matei Vişniec, autor român emigrat în Franţa, scrie în limba sa de adopţie şi-şi traduce textele într-o limbă română îndulcită de anii de depărtare. La sfârşitul anilor 80, devine jurnalist la “Radio France Internationale”. Autor prolific, scrie peste 30 de piese de teatru, traduse şi  jucate în ţări ca Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Elveţia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Turcia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia, Ucraina, Republica Moldova, Canada, Statele Unite, Argentina, Brazilia, Bolivia, Japonia, Maroc, Iran, Liban,  şi, fireşte, România şi Franţa. Dintre cele mai cunoscute creaţii ale sale amintim “Despre sexul femeii ca un câmp de luptă în războiul din Bosnia”, “Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”, “Neguţătorul de timp”, “Buzunarul cu pâine”, “Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”.

Regia: Alexandru Nagy. Scenografia: Ioana Pashca.

Cu: Aida Avieriţei, Octavian Costin, Ionuţ Niculae, Melania Rusu.

Duminică, 20 octombrie, la ora 22:00.

„Nişte fete”

Nişte fete la Godot Cafe-Teatru

“Nişte fete” de Neil LaBute este un spectacol despre dragoste şi trădare. Piesa de teatru prezintă povestea unui tânăr care îşi invită cinci foste iubite într-o cameră de hotel, ca să-şi lămurească trecutul şi pasiunea pentru ele. De ce? Pentru a se putea căsători cu sufletul împăcat. Întâlnirile cu pricina dezgroapă amintiri şi scot la iveală nemulţumiri, discuţii, conflicte. Rezultatul este surprinzător, iar finalul neaşteptat.

Regia: Cristi Juncu

Cu: Catrinel Dumitrescu, Irina Velcescu, Cristina Florea, Andreea Vasile, Vlad Zamfirescu.

Luni, 21 octombrie, la ora 20:00.

 

Teatrul Mignon

„Escroci în aer liber”

Secvenţa din Escroci în aer liber la Teatrul Mignon

Teatrul Mignon vă invită la premieră! „Escroci în aer liber” de Ion Băieşu, cu Dan Tudor şi Monica Davidescu, spectacol care va intra în repertoriul teatrului nostru în această stagiune, va avea premiera duminică, 20 octombrie ora 19:30. Regia este semnată de Dan Tudor. Ilustraţia muzicală: Dan Creţu.

Ion Băieşu, unul dintre cei mai iubiţi scriitori umorişti autohtoni, va face scena Teatrului Mignon să clocotească de râs în interpretarea Monicăi Davidescu şi a lui Dan Tudor. 

„La el, râsul este o formă a dragostei. Ne înfăţişează adevărul făcându-ne cu ochiul şi părând a ne spune o ispravă, o imaginaţie, o minciună friptă. Minciunile lui Băieşu ne merg la inimă şi ne-o spală”, scria Nichita Stănescu.

“Escroci în aer liber” prezintă diverse moduri amuzante şi inovative de a seduce. Un cuceritor de meserie alege peronul gării ca loc în care să-şi poată pune în valoare talentul de Don Juan. O tânără aleasă de el pentru a fi cucerită este însă cel puţin la fel de abilă în a manipula sentimentele sexului opus. Cine va fi seducătorul până la urmă, şi cine va fi cel sedus?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.