Spectacole şi invitaţi de marcă azi la Festivalul Naţional de Teatru

Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ în spectacolul Umbre. Foto Florin Ghioca

“Umbre”

Un text contemporan al scriitoarei spaniole Marilia Samper, cu piese montate pe importante scene din Barcelona, care afirmă despre opera sa: „Sunt interesată de natura umană și de ceea ce motivează oamenii să acționeze, uneori în moduri ciudate. În scrierile mele am încercat să explorez laturile întunecate ale individului, să cercetez amănunțit temerile, obsesiile, dorințele, mereu într-un context recognoscibil, cu care spectatorul să se poată identifica, dar lăsând spațiu pentru imaginație și poetic”.

O piesă despre trei familii marcate de pierdere: un cuplu care se destramă după dispariția fiicei adolescente; un tată și fiul său care nu pot comunica unul cu celălalt, fiind afectați de absența mamei; un al treilea cuplu de bătrâni pentru care, la finalul unei vieți fericite, cea mai mare temere o reprezintă moartea celuilalt. Sfâșiați de durere, angoasă și nesiguranță, fiecare încearcă să facă față, în felul său, dramei pe care o traversează. Treptat, viețile lor se întrepătrund până la a ajunge să se contopească într-o poveste unică: cea a Albei, fiica pierdută în desișul pădurii, și a călătoriei ei prin ținutul durerii, înspre salvare.

Regia, scenografia, ilustrația muzicală și light design: Vlad Cristache

În distribuţie: Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Ana Ciontea, Gheorghe Visu, Mircea Rusu, Gavril Pătru, Alexandra Sălceanu, Emilian Mârnea.

Astăzi, la ora 20:00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

Conferință: Ioan Holender – despre operă şi scenografie

Ioan Holender

În seria de momente dedicate aniversării lui George Löwendal, se înscrie și conferinţa Ioan Holender: despre operă şi scenografie – în care cunoscutul impresar și director austriac de operă originar din România, Ioan Holender, va face interesante referiri și trimiteri la creaţia lui Löwendal în calitate de scenograf și director de teatru.

Evenimentul organizat de Festivalul Național de Teatru în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României si Fundația Löwendal face parte din ciclul Conferinţelor FNT și se va desfășura cu participarea doamnei Marina Constantinescu, Directorul Festivalului Național de Teatru.

Astăzi, la ora 17.00, la Muzeul Colecțiilor de Artă.

“Deșteptarea primăverii”

Deşteptarea primăverii

Frank Wedekind a prelucrat în piesele sale moralitatea potrivnică pornirilor vieții. A demascat-o ca ipocrizie și a pus-o față în față cu o viziune a lumii care celebrează viața și sexualitatea. Libertatea și frumusețea oamenilor care îmbrățișează sexualitatea le-a găsit numai la personaje aflate la marginea societății, fie ei artiști de circ, escroci ori cocote. Textul lui Wedekind își menține actualitatea, „deoarece în continuare prejudecățile considerate dispărute și moralitatea dublă, ipocrită, bântuie prin viața noastră de zi cu zi, prin societatea noastră, prin politică, religie și, nu în ultimul rând, prin political-correctness-ul din prezent”, consideră creatorul decorului acestui spectacol, scenograful Helmut Stürmer.

Regia: Charles Muller

Decor: Helmut Stürmer

Costume: Ioana Popescu. Muzica originală: Miruna Boruzescu. Light Design: Philippe Lacombe

Cu: Richard Hladik, Radu Vulpe ş.a.

Spectacolul Teatrului German de Stat din Timişoarapoate fi vizionat astăzi, la ora 20:00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti „I.L.Caragiale”.

“Măcelăria lui Iov”

Măcelaria lui Iov

O piesă care nu ridică doar probleme de credință, în regia lui Radu Afrim. E o piesă despre trădare, despre fragilitatea relațiilor pe care le credeam eterne. Tema socială e relația micului producător cu băncile, furnizorii, cămătarii. E o privire lucidă aruncată capitalismului.  E o piesă moderat – politică construită în jurul unei povești de dragoste.

Totul este despre fragilitate. Imaginea obsedantă a acestui text este delfinul. Și carnea. Și banii. Imperiul construit din bancnote e și el extrem de fragil. In Cartea lui Iov prosperitatea a fost convertită în dezastru. Un pariu bizar al divinității cu diavolul. Discutabil.

Scenografia: Irina Moscu. Univers sonor: Radu Afrim. Versuri cântece: Ada Lupu

Video Mapping: Andrei Cozlac. Light Design: Cristian Șimon. Sound Design: Adrian Păduraru

În distribuţie: Emil Coșeru, Tatiana Ionesi ş.a.

Spectacolul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi este programat astăzi, la orele 17:00 şi 20:00 la Sala Mare a TNB

“Familii”

Familii

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu  aduce în FNT spectacolul Familii, în gia lui Eugen Jebeleanu. Trei povești intersectate într-un spectacol ce pune sub lupă probleme de interes social general: homosexualitatea, adopția, abuzul fizic și psihic, lipsa de comunicare. Familii este testimonialul celei mai strânse legături între oameni. Și totuși, ce reprezintă o familie în ziua de azi?

“Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.” (sursa: Constituția României)

La finalul lunii noiembrie 2015, în Monitorul Oficial, a fost publicat proiectul de lege prin care se propune modificarea actualului art. 48, alin. 1, prin redefinirea familiei ca fiind o uniune care „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”. Intrigat de acest proiect de lege, Eugen Jebeleanu chestionează în spectacolul său conceptul de familie.

Scenografia: Velica Panduru. Muzica originală: Claudiu Urse

Video Design: Andrei Cozlac

În rolurile principale: Ioan Paraschiv, Ioana Cosma

Astăzi, la orele 18:00 şi 21:00, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala Liviu Ciulei.

“A treisprezecea noapte”

Nicu Alifantis. Foto Mircea Moisescu

Un spectacol-coupé de Nicu Alifantis, producție a Festivalului Național de Teatru pe care îl puteţi viziona, la ora 20:00, la Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu”

„Va fi o poveste. O poveste, nici lungă nici scurtă, nici veselă nici tristă, ci doar o poveste, despre muzica unor spectacole, despre spațiul sonor al acestora. O întoarcere în timp, la teatrele, actorii, regizorii, scenografii, coregrafii, la oamenii deosebiți pe care i-am întâlnit și pe care nu-i pot uita. 118 spectacole, 54 de teatre, 61 de regizori,  nu sunt doar niște cifre, sunt, într-un fel, răsplata osanalelor închinate Euterpei, Terpsihorei şi Thaliei. O permanentă zbatere între curte și grădină pe scândura netedă, alunecoasă a scenei, aidoma alergatului pe puntea unei nave între pupa și prora în plină furtună….

Pentru mine este mai mult decât un spectacol, este  un legământ artistic, între prieteni nepereche care sfidează timpul şi legile acestuia. Consider că, după 45 de ani minunați petrecuți în această familie deosebită a teatrului românesc, în care am beneficiat pe deplin de iubirea, respectul și încrederea colegilor mei, am astăzi deosebita onoare de a le mulțumi din toată inima.

În rest sunet, lumini, paiete, sclipici, emoții, trăiri, nisip, apă, vânt… După tot ce-a fost rămâne Artistul, fir de nisip cernut cu grijă și lăsat acolo, pe plaja pustie printre scoici și alge pentru a fi găsit, poate anul viitor, poate altădată, poate niciodată…

Ca nisipul artiștii sunt… Stingem lumina și dăm liniștea mai tare. Ca un ecou, rămâne cântecul de-aproape peste cea de-a treisprezecea noapte”, se confesează Nicu Alifantis

Memoria teatrală, păstrată în Galeria de costume Doina Levintza

Expoziţia Doina Levintza. Foto Andrei Gîndac

„Adun munca mea pentru a păstra memoria unei generații”, afirmă scenografa şi designerul Doina Levintza,

Doina Levintza este unul dintre cei mai importanţi scenografi români, cu o longevitate ce ţine direct de harul şi de pasiunea ei cu totul excepţionale. Cariera sa cuprinde armonios scenografia de teatru, de film şi de televiziune şi evocă forţa creatoare a unui artist neobosit în a căuta soluţii neaşteptate pentru orice tip de spaţiu şi de personaj. Cu o putere de muncă fascinantă, dornică de expresivitate şi frumos, Doina Levintza este unul dintre acei rari artişti la care vocaţia se bazează pe cultură şi cunoaştere. Venită pe linia formării riguroase a şcolii de arhitectură, pe direcţia marilor scenografi-arhitecţi Paul Bortnovschi, Liviu Ciulei, Dan Jitianu, Doina Levintza şi-a creat o personalitate unică, puternică, marcată de o imaginaţie inepuizabilă şi de o dăruire impresionantă faţă de profesiune, faţă de regizorii şi actorii cu care a lucrat.

Memoria teatrală în Galeria Doina Levintza. Foto Andrei Gîndac

A colaborat cu cei mai mari regizori de teatru şi film pentru spectacole şi producţii cinematografice reper. A traversat cele mai frumoase şi mai grele perioade din cultura noastră, a făcut parte din cele mai minunate şi rare poveşti de teatru şi de viaţă, a însoţit cele mai mari destine de creatori, dăruindu-le arta ei. Orice pagină memorabilă a istoriei teatrului conţine numele Doinei Levintza, creator-martor pentru căutări majore, pentru spiritul liber, de neîncorsetat, pentru etape de avangardă, de redefinire a teatrului, a costumului de scenă, a accesoriului, a materialului surprinzător pus în lumina miracolului scenic. Personalitatea Doinei Levintza este uriaşă şi prin suma întâlnirilor pe care le-a avut în cariera sa. Pe care a ştiut să le însoţească. De curând, scenografa Doina Levintza a deschis o Galerie unică în România. Conceptul structurează o parte a profilului său artistic, dar şi o istorie a scenografiei româneşti de calibru. Călătorind prin lumea Doinei Levintza, printre costume de teatru şi schiţe, printre obiecte rare şi preţioase ce fac parte din spectacole, cabine sau din laboratorul elaborării unui costum, observând detaliul preţios din imagini şi spaţii, orice vizitator-spectator se iniţiază în istoria scenografiei. Subtil şi dens, Galeria Doinei Levintza este un loc solitar pînă în acest moment în peisajul expoziţional, şi nu numai, de la noi. Este un act de cultură şi un gest generos al artistei de a-şi mărturisi experienţele, de a povesti, de a primi tineri creatori într-un muzeu viu al artei sale scenografice.

Galeria este deschisă zilnic, în perioada FNT, în intervalul orar 12.00 – 20.00.

Licitaţia caritabilă „Dăruind vei dobândi” la Artmark

Licitaţia Dăruind vei dobândi. Foto Adi Marineci

Festivalul Naţional de Teatru continuă şi în acest an iniţiativa caritabilă de succes care a debutat în urmă cu două ediţii: licitaţia Dăruind vei dobândi de la Artmark.

Preocupat în aceeaşi măsură de valoare şi de soarta oamenilor care pun în valoare actul artistic, Festivalul organizează sâmbătă, 29 octombrie, începând cu orele 12.00, la sediul Galeriilor Artmark, o licitaţie cu diferite obiecte de artă, obiecte personale sau artefacte-mărturii ale activităţii teatrale, oferite de către artişti de seamă ai momentului sau de familiile acestora.

Sumele strânse din vânzarea acestor obiecte vor fi donate programului caritabil iniţiat de UNITER – Campania Naţională „Artiştii pentru artişti”.

Licitaţia caritabilă va scoate şi anul acesta la lumină peste 50 de lucruri personale donate de actori sau de familiile şi prietenii acestora – obiecte-martor încărcate de emoţie umană şi artistică: schiţe celebre de decor şi costume din spectacole memorabile, lucrări de grafică, pictură sau fotografie, bijuterii, precum şi alte artefacte aparţinând unor momente de graţie petrecute pe scena românească de-a lungul timpului. Amatorii de artă care se vor afla la sediul Artmark din Palatul Cesianu-Racoviţă în penultima zi de Festival se vor pune, prin achiziţiile lor, în slujba celor ce-au oferit în viaţa petrecută pe scenă sau din culise, emoţia.

Între donatori îi veţi regăsi (conform ordinii alfabetice a licitaţiei) pe: Puiu Antemir, Irina Bârlădeanu, Coca Bloos, Dragoş Buhagiar, Diana Cavaliotti, Ştefania Cenean, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Sibila Oarcea, Ruxandra Onofrei, Anca Pâslaru, Viorica Petrovici, Anca şi Daniel Răduţă, Helmut Stürmer, Mihaela Teleoacă, Iuliana Vîlsan s.a..

Lider al pieţei de artă din România, Casa de Licitaţii Artmark este primul organism de acest gen din ţară ce funcţionează la standarde internaţionale, cu peste 80 % din totalul tranzacţiilor publice de artă şi de colecţie din România, care, în cele 225 de licitaţii organizate în opt ani de existenţă au vândut peste 25.000 de obiecte de artă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.