Piesele excepţionale ale lui Armand Albert Rateau care mai există încă apar extrem de rar pe piaţa de artă.
După terminarea Şcolii Boulle, în 1898, Armand Albert Rateau (1882-1938) a lucrat pentru mari decoratori parizieni, ca Hoentschel, pentru care a desenat bijuterii Art Nouveau. A colaborat la decorarea reşedinţei designerului de modă Jacques Doucet, ca şi la pavilionul “Uniunii Centrale a Artelor Decorative” de la Expoziţia Universală din 1900, păstrat astăzi la “Muzeul de Arte Decorative” din Paris.
În 1904, notorietatea lui i-a adus numirea, la vârsta de numai 23 de ani, în postul de director artistic al uneia dintre cele mai importante întreprinderi de decoraţii din Paris, “Alavoine&Co”. Numit rapid director asociat, el a supervizat numeroase lucrări de decoraţie şi mobilare, mai ales pentru magazinele de bijuterii “Tiffany” din Place de l’Opéra, “Boucheron” din Paris şi Londra, galeriile de artă “Knoedler” şi “Seligman” din Place Vendôme, dar şi pentru mulţi clienţi din Buenos Aires. În toate aceste lucrări pe care le-a condus până în 1919, Rateau şi-a dovedit măiestria tehnică în lambrisare şi capacitatea de a interpreta toate curentele secolului al XIX-lea, într-un eclectism triumfător.
Cucerirea Americii şi colaborarea cu Jeanne Lanvin
Interior din reşedinţa Jeanne Lanvin
Două evenimente au permis structurarea stilului său. Călătoria pe care a făcut-o împreună cu bijutierul Cartier, în vara anului 1914, în timpul căreia a descoperit mobilierul în bronz, expus la “Muzeul Arheologic” din Napoli, şi casele de la Pompei. Frescele acoperă în întregime pereţii, a căror funcţionalitate este astfel uitată, iar scenele mitologice sau pastorale conferă senzualitate şi fantezie locuinţei, care devine astfel un fel de microcosmos poetic, invitând la reverie.
După război, Rateau reia pe cont propriu aceste principii decorative în primele lui capodopere, pintre care, şi cele comandate de Ducesa de Alba, îndepărtându-se de severitatea liniilor cerută de avangarda anilor ‘20.
Lampadare cu păsări
Primul Război Mondial şi mai ales averile importante obţinute în timpul lui i-au permis lui Rateau să-şi creeze propria afacere. Graţie revenirii economice şi marilor designeri de modă parizieni care au devenit mecena ai Art Deco, el s-a lansat, în 1919, pe cont propriu, visând o clientelă americană.
Birou din lemn de fag şi stejar, Art deco, semnat Rateau
Pe vaporul care-l ducea spre New York, Rateau i-a întâlnit pe bancherul Blumenthal şi pe soţia acestuia. Cu câteva schiţe în creion i-a convins să le decoreze sala de baie şi mai ales să le conceapă un mobilier în armonie cu fresca ce decora piscina lor interioară. În 1920, bogaţii soţi Blumenthal i-au comandat decorarea şi mobilarea sălii de bal şi a piscinei reşedinţei lor din Manhattan, unde a realizat primele sale mobile din bronz. Scaunele, gândite ca o reţea de peşti plaţi, cu braţele figurând un lanţ de scoici, ca şi cele tip “curulis”, cu picioarele în formă de “X”, după modelul celor destinate patricienilor romani, l-au impus pe Rateau drept un creator original, care a reinventat Antichitatea fără a o copia.
Decor mural din Baia Ducesei de Alba
La întoarcerea în Franţa, într-o colaborare susţinută cu creatoarea de modă Jeanne Lanvin, pe care o cunoscuse la nu mai puţin celebrul stilist Paul Poiret, colaborare care a durat cinci ani, artistul şi-a definitit concepţia estetică şi a creat în atelierele Levallois-Perret un lanţ complet de fabricare a mobilierului, accesoriilor, stofelor şi şemineelor. Pentru Jeanne Lanvin a amenajat mica reşedinţă particulară din rue Barbet de Jouy, din a cărei decoraţie, “Muzeul de Arte Decorative” din Paris păstrează astăzi budoarul, dormitorul şi sala de baie. Dar această realizare a rămas mult timp confidenţială. Când a fost distrusă clădirea, în 1965, mobilierul de un inegalabil rafinament semnat de Rateau a fost donat Muzeului de Arte Decorative de către prinţul De Polignac, soţul fiicei lui Jeanne Lanvin. Cu excepţia pieselor pentru sala de baie, care au fost expuse de galerista Cheska Valois la “Bienala Anticarilor” de la Grand Palais, în 2004.
Somptuosul décor de la Palatul Liria
Pat de odihnă pliant
Abia decorarea “Palarului Liria” de la Madrid, pentru Ducesa de Alba, în 1921, a contribuit la notorietatea lui, mai ales datorită reconstituirii sălii de baie pe care Rateau a făcut-o în galeria “Seligman”, în 1925.
Războiul civil spaniol a distrus decorul “Palatului Liria”, al budoarului, dormitorului şi sălii de baie, de la care au rămas însă documente şi fotografii de epocă ale sălii de baie şi câteva piese de mobilier, după cum scrie Françoise Rouge.
Interior gândit de Rateau la reşedinţa lui Jeanne Lanvin
În comanda Ducesei de Alba se regăsesc aceleaşi caracteristici ca în cea pentru Jeanne Lanvin. Pereţii sunt decoraţi cu frunze şi animale în lac brun, tratate à plat, ce se ridică fără întrerupere până la plafonul în cupolă, acoperit cu aur. Un dalaj de marmură albă şi neagră, ce desenează o rozetă, înconjoară cada ovală din marmură albă. Sala de baie a fost transformată de Rateau într-o rotondă prin mascarea colţurilor în care a instalat dulapurile, lavoarul şi toaleta. Această realizare a funcţionalităţii şi a confortului modern în arhitectura unui palat de secol XVIII a fost completată cu instalarea unor radiatoare sub dalaj pentru a încălzi apa din cadă. Principiul iluzionist al frescelor de la Pompei şi-a găsit împlinirea la “Liria”, într-o reinventare a Antichităţii.
Lavoar din Sala de baie a Ducesei de Alba
Mobilierul sălii de baie a suferit câteva pierderi, cum ar fi fotoliul din bronz, desenat deja pentru piscina Blumenthal, o mică masă de manichiură şi două din cele patru lampadare “cu păsări”, amintindu-le pe cele de la Jeanne Lanvin. N-au mai rămas decât toaleta, care şi-a pierdut oglinda, având acelaşi model cu cele de la Blumenthal şi Jeanne Lanvin, masa joasă “cu fazani”, diferită de cea pentru Jeanne Lanvin prin blatul său “en cabaret”, cu marginile ridicate, şi picioarele la care păsările nu sunt adosate, ci în retragere. În schimb, canapeaua din lemn aurit cu montanţi în formă de gât de lebădă, ca şi patul de odihnă pliant, acţionat de două pampoane de bronz patinat, sunt exemplare unice, create pentru Ducesa de Alba.
Masă joasă cu păsări din colecţia Ducesei de Alba
Observarea naturii nu l-a dus pe Rateau la copierea ei, spre deosebire de Cheuret sau Dunand, în decoraţiile lor în lac. Dimpotrivă, Rateau stilizează flora şi fauna, iar bestiarul lui se rezumă cel mai adesea la păsări de mici dimensiuni, fazani sau porumbei, asociate uneori cu cerbi şi căprioare, ca în sala de baie de la “Liria”.
În mobilierul lui în bronz, Rateau se arată mai inventiv, dar fantezia lui păstrează întotdeauna măsura, fiind uneori colorată de amuzament. Astfel, viermişori ondulează graţios în ciocul păsărilor de pe abajurul lampadarelor, în timp de la baza lor ele par să ciugulească într-un lac mult prea mare pentru ele.
Şezlong din bronz
Un adevărat tezaur Art Deco, ce aparţine astăzi fiicei Ducelui de Alba, Cayetana, al cărei nume a făcut deliciul presei mondene, cu prilejul căsătoriei sale, la 85 de ani, cu Alfonso Diez, cu 24 de ani mai tânăr decât ea. Acest mobilier excepţional, din care “Muzeul de Arte Decorative” din Paris şi “Metropolitan Museum” din New York păstrează câteva piese rare, a creat un adevărat eveniment la dispersarea lui la “Christie’s”, în 23 mai anul acesta.
Estimările au părut mai curând modeste, dacă se ţine seama de preţul-record, de peste patru milioane de euro, obţinut în 2006, la “Christie’s” pentru o pereche de jardiniere din bronz, în stilul antic, semnate Rateau.
Lampadarele cu păsări sunt estimate la 1,5 milioane de euro, ansamblul pieselor urmând să realizeze între 6 şi 8 milioane de euro.
Fotolii vândute la Drouot cu 1.596.000 de euro
Totalul obţinut la această licitaţie a fost de 6.129.500 de euro. Lampadarele cu păsări au fost achiziţionate cu 1.665.500 fiecare, masa joasă cu păsări a atins acelaşi preţ, o masă de toaletă s-a vândut cu 661.500 de euro, iar patul de odihnă pliant, cu 421.500 de euro. Toate au fost cumpărate de o galerie europeană de artă. Iar un colecţionar anonim şi-a adjudecat o pereche de savoniere de perete cu 99.900 de euro.
Colecţia Ducesei de Alba este ultima colecţie cunoscută apărută pe piaţă, iar asocierea celor două nume, al artistului şi al posesorului, a adăugat un interes suplimentar.
