Start la război, nu mai e cale de-ntors: „Depunem moțiune”

Guvernul a trimis Parlamentului documentul prin care își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.

„ Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între candidaţii la funcţia de primar aflați în această situație”, prevede modificarea adusă articolului 101, prin solicitarea de asumare a răspunderii transmisă de către Guvern Parlamentului.

De asemenea, actul normativ prevede că la al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcție de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obținute, respectiv candidații aflați în situație de balotaj.

Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

În documentul transmis Parlamentului, Executivul precizează că în cel de-al doilea tur de scrutin este declarat ales primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Guvernul mai arată, în expunerea de motive a proiectului de asumare, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi transpune voința existentă la nivelul societîții românești pentru un standard ridicat de reprezentare la nivelul localităților.

„Reglementarea transpune în legislația electorală voința existentă la nivelul societății românești pentru un stardard ridicat de reprezentare la nivelul comunităților locale odată cu alegerea primarului localității.
Principala problemă constatată la nivelul comunităților locale, unde a avut loc o degradare a autorității locale, a fost determinată de diminuarea legitimității acelor primari care au fost aleși fără materializarea încrederii unei majorități a alegătorilor”, conform sursei citate.

Cabinetul Orban susține că, prin alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, unii edili au ajuns în funcție, deși sunt incompatibili.

„Astfel, măsura eliminării condiției pentru obținerea votului majorității cetățenilor care s-au prezentat la vot a reprezentat o alterare a standardului democratic la nivelul comunităților locale. Pe fondul acestei măsuri a putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative. Or, acest fapt retrograd este inacceptabil tocmai pentru o societate care își propune consolidarea sistemului democratic, apărarea valorilor și principiilor care fac parte din patrimoniul european, protejarea și întârirea funcției de reprezentare a cetățenilor prin intermediul alegerilor libere”, potrivit documentului.

Conform procedurii parlamentare, conducerea Parlamentului trebuie să se reunească într-o ședință a Birourilor permanente reunite pentru aprobarea calendarului pe asumarea răspunderii Executivului. Astfel, va exista un termen în care aleșii și grupurile parlamentare vor transmite amendamente la proiectul de lege al Guvernului, apoi Executivul va avea o ședință în care va discuta amendamentele și ulterior premierul Ludovic Orban va prezenta documentul în plenul reunit al Parlamentului.

În trei zile poate fi depusă moțiunea de cenzură, lucru pe care PSD a anunțat deja că-l va face. În cazul în care este adoptată, proiectul de lege pe care Executivul și-a asumat răspunderea nu va mai intra în vigoare.

Reacția PSD

Biroul Permanent al PSD a decis, luni, depunerea unei moțiuni de cenzură cu susținerea UDMR, a anunțat Lia Olguța Vasileascu. Ea a precizat că social-democrații negociază cu toate formațiunile politice din Parlament pentru a obține cele 233 de voturi necesare.

„Ca urmare a cererii Guvernului de angajare a răspunderii pe alegerea primarilor din două tururi de scrutin, PSD va depune o moțiune de cenzură care se va axa nu doar pe sancționarea unui abuz al Guvernului Orban, care dorește să schimbe regulile în timpul jocului, ci și pe necesitatea demiterii ca urmare a proastei guvernări. De la învestire, Guvernul s-a împrumut cu suma de 20 de miliarde de lei fără să fie direcționați către investitii, din moment ce șantierele de autostrăzi sunt subfinanțate, din moment ce nu au mai fost alocate fonduri pentru dezvoltarea comunităților locale, nu se mai măresc nici venituri românilor și se taie programele de sprijin pentru IMM-uri sau fermieri, introduse de guvernarea PSD”, a declarat, la sediul PSD, Lia Olguța Vasilescu.

„Toți parlamentarii care doresc să dea jos acest Guvern, orice parlamentar este bine-venit”, a afirmat Vasilescu.

Vasilescu a anunțat totodată că PSD va decide, săptămâna viitoare, în cadrul unei ședințe a Comitetului Executiv, dacă va intra la guvernare în cazul demiterii Cabinetului Orban și că social-democrații își reactualizează programul de guvernare.

„Am solicitat departamentelor noastre să reactualizeze programul de guvernare. Orice partid politic trebuie să aibă ca şi prioritate guvernarea ţării, inclusiv pentru PSD este o astfel de prioritate, pe care ne-o asumăm. (…) În ceea ce priveşte decizia pe care PSD o va lua vizavi de intrarea sau nu la guvernare, ea va fi tranşată într-un CExN de săptămâna viitoare. Dar ştim cu toţii: Klaus Iohannis s-a exprimat foarte clar că nu îşi doreşte ca PSD să intre la guvernare dacă acest Guvern va cădea. Noi ne pregătim pentru alegeri”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, după ședința Biroului Permanent Național al PSD.

Lia Olguța Vasilescu a explicat că programul de guvernare al PSD va fi conceput în raport cu ultimele măsuri luate de Guvernul Orban, „care a reușit să anuleze în doar 3 luni de zile, toate progresele economice făcute de România în ultimii ani, de la 2,97% deficit au ajuns la 4%”.

„De la 35% datorie publică se prognozează o datorie publică de 39%, de la aproape 5% creștere economică , am avut chiar și 7% în anul 2017, se îndreaptă spre o creștere economică de doar 2%, potrivit analiștilor economici, de la 3,4% inflația în luna noiembrie au ajuns la 4,2% iar cursul leu-euro a cunoscut, de asemenea, un nivel fără precedent istoric”, a mai spus aceasta.

VEZI Proiect de lege alegere primari în două tururi

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.