Statul va ieși în pagubă. Critici dure pentru legea care dă bani angajaților din profitul companiei

Cum funcționează participarea la profit?

Potrivit legii adoptate, doar companiile obligate la plata impozitului pe profit pot acorda această facilitate, iar profitul brut trebuie să rezulte din situațiile financiare anuale auditate și depuse la autoritățile competente.

Condițiile sunt stricte: compania trebuie să fi înregistrat profit și să-și fi achitat toate obligațiile fiscale, iar angajatul trebuie să aibă un raport de muncă neîntrerupt de minimum 24 de luni cu angajatorul.

De asemenea, acesta nu trebuie să fi fost acționar, asociat sau administrator în ultimii cinci ani anteriori exercițiului financiar pentru care se acordă participarea la profit.

Sumele acordate pot fi diferențiate între angajați, dar numai pe baza unor criterii obiective prevăzute în regulamentul intern sau prin decizia organului de conducere al companiei.

Totodată, participarea la profit nu poate fi folosită ca justificare pentru reducerea salariului de bază al angajatului.

„Acordarea veniturilor din participarea la profit este condiționată de menținerea salariului de bază brut lunar și nu poate constitui motiv pentru diminuarea ulterioară a acestuia”, se arată în proiectul adoptat.

Pentru cine nu se aplică noile reglementări?

Legea prevede explicit că angajații care sunt acționari, asociați sau administratori ai companiei nu pot beneficia de participarea la profit, chiar dacă au contract de muncă.

De asemenea, companiile cu capital majoritar de stat, regii autonome sau agențiile și autoritățile statului nu vor putea aplica această facilitate.

Inițiatorii legii susțin că România va avea de câștigat pe mai multe planuri

Inițiatorii legii susțin că măsura vine ca răspuns la provocările sistemice ale pieței muncii din România: migrația specialiștilor către piețele externe și concurența acerbă pentru talente pe piața internă.

În expunerea de motive se menționează că legea ar putea crește productivitatea, stimula motivarea angajaților și consolida relația dintre angajator și angajat.

„Facilitatea acestei reglementări constă în introducerea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, care să stimuleze productivitatea muncii și să contribuie la consolidarea competitivității companiilor românești”, se arată în document.

Mai mulți specialiști critică noile măsuri și lansează avertismente

Cu toate acestea, consultanții fiscali avertizează că legea poate fi folosită pentru optimizarea fiscală și reducerea contribuțiilor către stat. Adrian Negrescu, consultant fiscal, a declarat pentru Digi24.ro că „măsura ridică semne de întrebare din punct de vedere fiscal și există riscul reducerii veniturilor colectate de stat. Mulți antreprenori ar putea scoate bani din firmă, pe o taxare mai mică, printr-un artificiu aparent benefic pentru angajați”.

De asemenea, Ioana Arsenie, tot consultant fiscal, a atras atenția că participarea la profit poate duce la erodarea bazei salariale.

„Unele companii ar putea înlocui bonusurile sau o parte din salariile angajaților cu sume acordate sub forma participării la profit, mai ieftin pentru firmă și cu impozitare redusă.

Aceasta înseamnă mai puține contribuții pentru stat și posibil un impact negativ asupra fondurilor publice”, explică Arsenie.

Potrivit noii reglementări, veniturile acordate sub forma participării la profit vor fi taxate diferit față de salarii: impozit pe venit de 10%, reținut la sursă, și CASS de 10% dacă se depășesc anumite plafoane.

În schimb, plata contribuțiilor standard din salarii (CAS și CASS) ar putea fi redusă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra efectului net asupra bugetului statului.

Acestea fiind spuse, Legea participării la profit aduce un stimulent financiar pentru angajați și creează un cadru fiscal flexibil pentru companii, însă nu este lipsită de riscuri. Pe de o parte, poate crește motivația și productivitatea forței de muncă; pe de altă parte, ar putea reduce încasările la bugetul de stat și oferi oportunități de optimizare fiscală.

Consultantii fiscali recomandă prudență și o analiză atentă a impactului pe termen lung, pentru a înțelege dacă beneficiile angajaților nu vin în detrimentul fondurilor publice.