Studiu: Primele simptome ale Covid-19

Problemele de tip digestiv ar putea fi primele simptome ale infecţiei cu noul coronavirus, arată un studiu publicat în The American Journal of Gastroenterology.

„Ar putea diareea şi alte probleme gastrointestinale să fie primele semne ale noului coronavirus. (…) Da, cel puţin conform unui studiu publicat joi în The American Journal of Gastroenterology”, notează Fox News.

Studiul, efectuat de cercetători chinezi, a analizat datele a 204 pacienţi din provincia chineză Hubei, epicentrul epidemiei de coronavirus. Dintre cei 204, 99, adică 48,5%, s-au prezentat la spitale cu „unul ori mai multe simptome digestive ca fiind principala nemulţumire”, în special diaree, stări de vomă ori dureri abdominale, relevă studiul.

„Dintre aceşti 99 de pacienţi, 92 au dezvoltat simptome respiratorii alături de simptome digestive, iar şapte au avut doar simptome digestive, fără simptome respiratorii. Dintre cei 105 pacienţi fără simptome digestive, 85 au prezentat doar simptome respiratorii, iar 20 nu aveau nici simptome digestive, nici respiratorii ca fiind principale nemulţumiri”, scriu autorii studiului.

Nu doar că problemele digestive ar putea fi primele semne de îmbolnăvire, dar pacienţii care le-au raportat au ajuns în stări mai grave decât ceilalţi. „În plus, pe măsură ce severitatea bolii s-a accentuat, simtomele digestive au devenit mai pronunţate. Pacienţii fără simtome digestive au o probabilitate mai mare de a se vindeca şi a fi externaţi decât cei cu simptome digestive, conform datelor existente în momentul elaborării studiului”, scriu autorii, notând că 60% dintre pacienţii fără simptome digestive şi-au revenit ulterior, comparativ cu 34% dintre cei cu simptome digestive.

Cercetătorii au stabilit că sunt necesare studii suplimentare care să evalueze „prevalenţa, incidenţa, semnele predictive şi rezultatele simptomelor digestive în această pandemie care este abia la început”.

Un alt studiu a realizat un model al propagării pandemiei de coronavirus şi a fost elaborat de Colegiul Imperial din Londra.

Conform simulărilor, în cel mai grav scenariu, bilanţul pandemiei ar putea genera 2,2 milioane de decese în Statele Unite şi peste 500.000 de decese în Marea Britanie.

Niciun studiu nu a detaliat atât de complet transmiterea virusului în rândul locuitorilor din Marea Britanie şi SUA, presiunile extreme exercitate asupra sisemelor medicale sau eficienţa limitată a măsurilor individuale de măsurare a progreselor.

Ca orice simulare, studiul se bazează pe anumite premise. Mulţi factori rămân necunoscuţi echipei de cercetare conduse de profesorul Neil Ferguson, care săptămâna aceasta s-a îmbolnăvit şi are simptome de coronavirus. Dar chiar şi prin această abordare prudentă, concluziile sunt brutal de dure: liderii democratici se confruntă doar cu opţiuni teribile în lupta pentru salvarea vieţilor, notează cotidianul Financial Times.

Primul scenariu al modelului se referă la impactul coronavirusului „în lipsa oricăror modalităţi de control sau a schimbării spontane a comportamentelor”. În scenariul unei epidemii fără restricţii, opt din zece oameni ar fi infectaţi, iar bilanţul riscă să ajungă la 510.000 de morţi în Marea Britanie şi 2,2 milioane de morţi în SUA, vârful epidemic putând fi atins în mai-iunie pe teritoriul britanic şi în iunie-iulie în Statele Unite, arată studiul.

Estimările pornesc de la ponderea spitalizărilor constatată în Italia. Cercetătorii cred că paturile pentru pacienţii în stare critică vor fi epuizate în a doua săptămână a lunii aprilie. În vârful epidemic, pentru fiecare 30 de pacienţi în stare critică, doar unul va putea fi tratat adecvat. După acelaşi model, vârfurile mortalităţii în SUA şi Marea Britanie ar fi atinse cam în trei luni. Până la producerea unui vaccin, un proces care ar putea dura până la 18 luni, sau până la identificarea unor medicamente antivirale, guvernele din SUA şi Marea Britanie vor avea doar două opţiuni: o „strategie de atenuare”, în sensul reducerii vârfului infecţiilor până când populaţia va dobândi imunitate, ori restricţii drastice pentru încetinirea epidemiei, indiferent de impactul economic ori social.

Statele Unite şi Marea Britanie au început prin măsuri de atenuare a impactului epidemiei, încercând să extindă capacităţile de tratare a persoanelor aflate în stare critică. Dar, chiar presupunând că vor fi trataţi toţi pacienţii, cercetătorii de la Colegiul Imperial din Londra cred că strategia s-ar putea solda cu 250.000 de morţi în Marea Britanie şi 1,2 milioane de morţi în SUA.