Se anunță zile pline de teatru. De la Giurgiu, la Sibiu, cu trecere prin București, iubitorii Thaliei nu au de ce se plânge. Astfel, spectacolul „Regulile jocului” scris și regizat de Yann Verburgh (Franța) poate fi văzut la Sibiu, iar la București la Teatrul Dramaturgilor Români poate fi urmărit spectacolul MARGO în regia lui Alexandru Maftei. Iar la Giurgiu, este la un pas de a începe a XXI-a Ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrelor Dunărene FITeD 2018, Giurgiu, Teatrul Tudor Vianu, 29 octombrie 2018, la ora 19.00.
O nouă premieră pentru adolescenți, la Teatrul „Gong” din Sibiu!
Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă sâmbătă, 27 octombrie, de la ora 18:00, în premieră națională, spectacolul „Regulile jocului” scris și regizat de Yann Verburgh (Franța). „Regulile jocului” este o montare impresionantă despre forța distrugătoare a războaielor și puterea salvatoare a imaginației. Nama și Oldo, doi copii, victime și totodată supraviețuitori ai ultimului dintre ultimele războaie, se întâlnesc pe ruinele unui oraș, își spun poveștile de viață și, din joacă, încep un plan de schimbare a regulilor unei societăți cu prea puțină magie pentru un copil. Însă jocul de imaginație nu durează foarte mult, iar peste visele lor intervin 5000 de zile și distanța. Nama pleacă în Statele-Păcii, în timp ce Oldo rămâne în Țara Războaielor. În acest timp viețile celor doi se vor schimba, dar nu și dorința comună din inimile lor: o lume fără războaie.
Yann Verburgh revine la Sibiu după debutul cu „Alice”, primul său text dramatic pentru publicul tânăr. Piesa sa a fost montată la Sibiu, în stagiunea 2015/2016, de regizorul Eugen Jebeleanu. „Regulile jocului” continuă preocuparea tânărului autor francez pentru dezvoltarea unei dramaturgii contemporane, ancorată în realitățile tinerilor. Decizia de a scrie acest text vine după o vizită în Belgrad (Serbia) la finalul lui 2016 și după difuzarea imaginilor tulburătoare cu copiii bombardați în Alep (Siria), în ianuarie 2017. Aceste două momente i-au stârnit curiozitatea filosofică despre cum se dezvoltă o societate în funcție de sistemul politic și despre cum viața continuă după reconstrucția unei lumi distruse de război. Documentarea pe acest subiect este una amplă, în cadrul unor ateliere de dramaturgie în Europa și Africa, cu lecturi la care au participat peste 1000 de copii. Curajos, într-un limbaj contemporan și poetic, spectacolul de la Sibiu provoacă o radiografie a lumii din jurul nostru, propunând un text de teatru politic cu un fir narativ clar și simplu. Construit în jurul unei utopii, textul păstrează un ton optimist, prin care propune o alternativă în mai bine prin puterea copiilor de a schimba regulile, textul francez fiind tradus în limba română de Diana Nechit.
Universul creat pe scenă este unul al visului, cu o atmosferă post-apocaliptică articulată prin scenografia Velicăi Panduru și prin creațiile video ale Ioanei Bodale. Muzica pentru acest spectacol este o creație originală semnată de compozitorul și actorul Claudiu Urse. Din distribuția spectacolului fac parte actorii Alexandra Șerban și Paul Bondane, cu intervenții înregistrate ale actorilor Mircea Corcoveanu, Barbara Crișan, Mihaela Grigoraș, Nicoleta Lefter, Jenő Major, Gabriela Mitrea, Nicolae Suciu și Claudiu Urse. Spectacolul are o durată de aproximativ o oră și nu este recomandat celor cu vârsta sub 10 ani.
„Regulile jocului” va fi programat, de asemenea, în avanpremieră sâmbătă, 27 octombrie, de la ora 11:00, urmând să mai fie prezentat publicului larg duminică, 28 octombrie, de la ora 11:00, precum și în circuit închis, pentru școli și licee, începând de luni, 29 octombrie.
Un nou spectacol la Teatrul Dramaturgilor Români
Duminică, 28 octombrie 2018, Teatrul Dramaturgilor Români prezintă spectacolul MARGO de Alina Suărășan, regia Alexandru Maftei. Textul MARGO a fost desemnat cel mai bun text în cadrul concursului “Unirea în destine individuale” , proiect inițiat de Teatrul Dramaturgilor Români cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului București și are ca scop promovarea culturii, istoriei și valorilor naționale prin dramaturgia românească.
Regia spectacolului este semnată de Alexandru Maftei, regizor premiat în prima ediția a Festivalului Dramaturgiei Românești Contemporane. Despre noul spectacol al Teatrului, Alexandru Maftei spune: Doi copii ai căror părinți sunt plecați din țară să muncească în străinătate încearcă să supraviețuiască alături de bunicul lor în România anilor ’90. Când bunicul nu mai poate avea grijă de ei, Margo, un personaj lunatic, marginalizat de societate, încearcă să îi ajute în felul ei antrenându-i pe copii într-o lume iluzorie care riscă să se dezintegreze la impactul cu realitatea. Cum se va termina acest joc al minciunii care se petrece pe muchie de cuțit și fără plasă de siguranță veți afla într-un spectacol emoționant susținut de partituri actoricești memorabile: Dana Voicu, Cătălina Oance, Andrei Iordache, Vasile Toma, Paul Chiribuță, Cristian Ioniță. Scenografia spectacolului îi aparține lui Vali Ighigheanu.
Sub semnul Veneţiei – Teatru, Muzică și Arte Plastice, la Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene
Nu pierdeţi Marea Deschidere a Ediţiei a XXI-a a Festivalului Internaţional al Teatrelor Dunărene FITeD 2018, Giurgiu, Teatrul Tudor Vianu, 29 octombrie 2018, la ora 19.00.
Ştiţi ce se întâmplă zilele acestea la Giurgiu, pe scena Teatrului Tudor Vianu? Până seara târziu? Tinerii actori ai teatrului şi cunoscutul regizor şi actor veneţian de Commedia dell’arte, Michele Modesto Casarin, finalizează premiera „Asediului Veneţiei”, inspirată din Starea de asediu a lui Camus.
Eveniment extraordinar, în cele 20 de minute ce vor precede acest spectacol veţi putea urmări prezenţa pe scenă a unui talent excepţional- tânărul violoncelist român de 24 de ani Ştefan Cazacu, câştigător a numeroase premii internaţionale, printre care şi Premiul I la Concursul George Enescu, solist pe marile scene ale lumii şi masterand la Universitatea de Muzică din Viena.
El va interpreta una dintre cele mai des cântate și recunoscute compoziții scrise vreodată pentru violoncel solo de Johann Sebastian Bach – SUITA 1 IN SOL MAJOR. Această pagină unică de muzică barocă pe care o veţi asculta înainte ca gongul să anunţe începutul piesei de teatru, vă va duce spre zona crepusculară a Evului Mediu în care, cu 200 de ani înaintea lui Bach, în Veneţia se construia o biserică pentru a celebra sfârşitul unei epidemii de ciumă. Piesa „ASEDIUL VENEŢIEI”, dramatizată după Camus, se petrece în acea perioadă complexă a Renaşterii timpurii, dar se referă la faptul că omul se poate opune dictaturii oarbe chiar dacă aceasta pare de neînlăturat. Trecerea metaforei dure din textul dens al lui Camus în cel plin de subtilităţi, simboluri şi înţelesuri preluate din teatrul nomad al Commediei dell’arte face ca noua premieră a Teatrului Tudor Vianu să fie o adevărată provocare artistică pentru Michele Casarin şi tinerii actori din Giurgiu.
În SALA ATELIER a Teatrului va fi instalată o expoziţie de pictura şi colaje „SUB SEMNUL VENEŢIEI” cu lucrari de Lena Vieru Conta, artist plastic si pianist concertist. O parte din lucrari au fost expuse anul trecut într-o expoziţie personală de mare succes, la Londra.
ASEDIUL VENEȚIEI
Tragicomedie artistică în trei acte
Inspirată din Starea de asediu de A. Camus
Dramatizare de Andrea Pennacchi și Michele Modesto Casarin
Regie: MICHELE MODESTO CASARIN
Măști :STEFANO PEROCCO di MEDUNA
Decoruri şi costume: OLIMPIA DAMIAN
Light designer: BOGDAN IONESCU
Asistent primar: IOANA RUFU
Asistent secundar: LAVINIA COSMA
PERSONAJELE:
Marc’Antonio Romagnesi, Director artistic apoi Dogele: COSMIN CREȚU-Masca Pantalone
Ciuma: VLAD BINZOIU-Bauta Roșie
Dama În Negru: ANCA PASCU –Bauta Albă
Victoria: DANA STÎNGĂ
Diego: VLAD ALEX TEODOROV -Masca doctorul ciumei
Capitano Al Gărzilor: LAVINIA COSMA –Mască
Țiganca: ANA SIVU- DAPONTE –Mască
Zanni: ROBERT POIANA- Mască
Barcagiul: Cosmin Crețu –Mască
Comedianții companiei Senza Dimora
Iată ce spune Michele Modesto Casarin despre spectacolul său:
« Inspirat din Starea de asediu a lui Albert Camus (1946), acest spectacol se vrea a fi primul experiment Tragicommedia dell’Arte. Am respectat partea politică, critica față de regimul totalitar, invitația de a schimba lucrurile (revolta), dragostea ca leac față de lucrurile rele din lume, care reprezintă limbajul lui Camus. Am vrut să adaug măștile Commediei dell’Arte, cu modalitățile lor grotești și primitive, pentru a-i pune într-o lumină ridicolă pe cei care ar trebui să ne conducă și dezmățul celor care își arogă puterea de a judeca. Astfel ia naștere un spectacol energic, vibrant, dramatic, dar în același timp poetic și romantic, devenind adesea amuzant și comic.
A fost o adevărată provocare rescrierea acestui text, punerea în legătură a două lumi atât de diferite și îndepărtate, dar cred că rezultatul este unul inovovativ, creația a ceva ce nu există în acest moment. A distra publicul într-o modalitate inteligentă, lăsându-i gustul dulce amar tipic pentru cel ce devine conștient, dar nu știe deocamdată cum să își exprime dorința de schimbare. Un alt lucru care îmi vine în minte când mă gândesc la repetiții, este că o poveste pe care eu am mutat-o în Veneția anului 1630, deşi Camus a gândit-o în Andalusia perioadei Franchiste, se dovedește a fi actuală și astăzi, fiind oglinda unei Europe neliniștite, îndurerată de mișcări politice obtuze, care prevestec întoarcerea ciumei. Cum se spune, istoria se repetă, dar nu se învață.
Noi, bieții comici dell’arte avem sarcina de a aduce pe scenă nenorocirile din lume, punând în evidență viciile omului, cu speranța de a crea o conștiință, pentru a nu lăsa să se întâmple ceea ce spune Țiganca în Asediul Veneției: “voi nu sunteți un popor, voi sunteți o turmă”.»
„Coriolanus”, în regia lui Alexandru Darie, un spectacol tulburător și o uriașă desfășurare de forțe, la premiera extraordinar de la FNT
Regizorul Alexandru Darie, directorul Teatrului L.S. Bulandra, a realizat impresionantul spectacol „Coriolanus”, care a avut premiera oficială joi seară în Festivalul Național de Teatru, la Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu”.
Spectacolul, o adaptare scenică după William Shakespeare, se înscrie în seria evenimentelor speciale organizate de FNT. Este un spectacol extrem de contemporan, impresionant prin anvergură și care atinge sufletul spectatorului, fiind rezultatul unui strigăt interior al creatorului.
Una dintre cele mai ample producții teatrale din România din acest moment, spectacolul este realizat cu sprijinul a 70 de actori care urcă pe scenă și este creat de o echipă de elită, aflată sub bagheta regizorului Alexandru Darie: actorii Șerban Pavlu, Radu Amzulescu, Ana Ioana Macaria, Dan Bădărău, Camelia Maxim, Simona Pop, Ionel Mihăilescu, Gheorghe Ifrim, Romeo Pop, Antoaneta Cojocaru, Constantin Dogioiu, Elias Ferkin.
Impresionantul decor este semnat de arh. Octavian Neculai, costumele de Lia Manțoc, iar muzica originală și sound design-ul de Cristian Lolea. Piesa beneficiază de o traducere realizată de Horia Gârbea și George Volceanov.
Premiera găzduită în Festivalul Național de Teatru a avut o durată de 3 ore și 45 de minute.
„Coriolanus” marchează revenirea lui Alexandru Darie la teatrul politic, reprezintă aducerea actorului înapoi în arena socială și politică și reconfirmă aderența regizorului la un tip de teatru pe care Lev Dodin îl numea „teatru serios”. „Indiferent că e o comedie, sau că este o tragedie, sau că este o dramă, teatrul trebuie să fie serios, adică să încerce să desfacă nişte obiceiuri, nişte lucruri cu care lumea e aparent obşinuită”, a explicat regizorul într-un interviu realizat de jurnalistul Pompilius Onofrei la interviurile Adevărul live.
Este un spectacol cu trimiteri foarte concrete la actualitate, la care lucrul a început în urmă cu un an și jumătate. „Şi-n acest an şi jumătate, din păcate pentru ce trăim noi, piesa a devenit de o actualitate îngrozitoare. Pe măsură ce timpul trecea, foarte multe lucruri din acest text începeau să se împlinească”, mai spune Alexandru Darie. „Știm cu toții afirmația lui Orwell – cine nu cunoaște istoria, riscă să o repete”.
„Este necesar în România să se revină la teatrul politic, pentru că este nu numai o formă de protest, ci și o formă de conştientizare a ceea ce ni se întâmplă. E un adevăr aparent banal pe lângă care trecem, când vorbim de teatru sau de Shakespeare, că teatrul e oglinda vremurilor. Iată că e o oglindă destul de mare și de precisă”, afirmă Alexandru Darie.
„Există în text mecanismul ăsta uluitor al politicii dintotdeauna. Shakespeare însuși, ca să vorbească despre vremea lui, își plasează acțiunile tragediilor lui în povești din Imperiul Roman. La rândul lui, el făcea o metaforă, o actualizare, folosindu-se de niște povești care aveau 1.600 de ani la ora respectivă. Acum nu îți interzice cineva să vorbești despre politică, dimpotrivă, se vorbește foarte mult, dar nu în felul ăsta. Puterea spectacolului rezidă și în faptul că nu arată cu degetul, ci arată cu toată mâna”, a declarat și actorul Șerban Pavlu, interpretul rolului lui Caius Martius, supranumit apoi Coriolanus.
„Coriolanus” pune în prim plan lupta pentru putere a protagonistului, precum şi sfârşitul tragic al acestuia, un destin sacrificat pe altarul ambiţiei şi al grandomaniei.
Esenţa piesei vizează cele două conflicte: unul politic, intern (plebei – patricieni) şi un altul extern (romani – volsci). Atunci când un general învinge în bătăliile date împotriva forţelor ce încearcă să-l doboare, el simte că poate şi trebuie să devină activ în politică şi chiar să conducă el însuşi concertul guvernării.
