Președintele Statelor Unite a luat din nou o decizie în ultimul moment. Chiar înaintea Summitului G20, care a început vineri, la Buenos Aires, Donald Trump a anunțat că anulează întâlnirea bilaterală cu președintele rus Vladimir Putin. Cu doar o zi înainte, Kremlinul anunțase că cei doi lideri se vor întâlni în Argentina.
Presa rusă și cea occidentală încearcă să analizeze această întorsătură atât din punct de vedere al politicii externe americane, dar și al celei interne, introducând în ecuație și elementul hotărâtor care a fost, potrivit precizărilor lui Trump, Ucraina.
Motivul oficial al anulării acestei întâlniri (ar fi trebuit să fie a doua iuntrevedere bilaterală, după cea de la Helsinki) ține de incidentul dintre marina rusă și cea ucraineană din Marea Neagră, la 25 noiembrie. Imediat după acrșosajul dintre doua nave militare și un remorcher ucrainean și navele militare ruse, președintele Ucrainei a decretat legea marțială în regiunile de la granița cu Rusia și a interzis prezența bărbaților ruși pe teritoriul Ucrainei. Statele occidentale au luat imediat pozitie împotriva Rusiei, considerată agresor în acest incident, în care au fost luați prizonieri militari ucraineni și în care au fost răniți trei dintre ei.
Potrivit Moskovski Komsomoleț, una dintre portavocile Kremlinului, președintele Trump nu a știut cum să reacționeze în primele momente de după incident. Inițial, al a cerut celor două părți să nu recurgă la violență. Apoi, a făcut aluzie la posibilitatea anulării întrevederii cu Putin. Însă, cu puțin înainte de plecarea spre Argentina, Trump a spus că ”este momentul cel mai potrivit pentru o întâlnire”. După nici o oră, Trump s-a răzgândit din nou. A scris pe Twitter care a fost motivul: ”Având în vedere că militarii nu au fost eliberați și că navele nu au fost predate Ucrainei de către Rusia, am decis că este mai bine pentru toate părțile să-mi anulez întâlnirea programată anterior”.
Când procurorii influențează politica externă
Presa rusă se întreabă de ce Trump nu a profitat de ocazia întâlnirii cu Putin pentru a încerca să dezescaladeze incidentele din Marea Azov vorbind direct cu liderul rus. Pentru Moskosvki Komsomoleț, motivul ține mai mult de politica internă din SUA, de ”un nou episod din drama fostului avocat personal al lui Trump, Michael Cohen”, pe care FBI a avut grija să-l provoace exact în zilele premergătoare Summitului G20. Cohen i-a dat o lovitură lui Trump în această săptămână, spunând că a mințit în fața Congresului când a vorbit despre proiectele imobiliare ale lui Trump în Rusia, în 2016, anul campaniei electorale din SUA, când Trump era deja desemnat drept candidat al Partidului Republican. Trump l-a numit pe Cohen ”un om slab” după ce acesta a luat decizia să își schimbe declarațiile. Este limpede că președintele SUA este foarte preocupat de depoziția lui Cohen. În acest context, orice întâlnire cu Putin care să fie percepută ca nefiind una de mare succes nu ar face decât să întărească suspiciunea presei americane și a taberei anti-Trump că președintele Americii are interese economice în Rusia și ar urma aceeași avalanșă de critici ca și după întâlnirea ruso-americană de la Helsinki, din iulie 2018.
”Nu-mi amintesc, din toata cariera mea, ca politica externă americană și politica internă să fie împletite într-un mod atât de terifiant ca acum”, a spus pentru presa rusă Andrew Weiss, vicepreședintele pentru programe ruse și eursasiatice la Centru Carnegie din Washington. ”Orice ar face Trump, democrații îi vor spune că este pe statul de plată al lui Putin”.
Dincolo de investigația FBI, care bulversează agenda Casei Albe aproape de fiecare dată când se apropie momente importante, planează un semn de întrebare legat și de incidentul din Marea Azov. De ce a avut loc atât de aproape de prevăzuta întâlnire Trump-Putin?
Desigur, este vorba despre încercarea rusă de a transforma Marea Azov în lac rusesc și despre o încercare ucraineană de a forța o blocada de facto, pentru menținerea suveranității asupra apelor teritoriale. Poate fi însă mai mult decat atât. În zilele ce au precedat incidentul, în parlamentul ucrainean a fost lansat un proiect de lege pentru dublarea apelor teritoriale ucrainene, un proiect de lege cu mici șanse de reușita și care a fost văzut în Rusia ca un balon de încercare, dar și ca o provocarea a regimului președintelui Petro Poroșenko.
Calculele președintelui-oligarh al Ucrainei
Pentru Vladimir Putin, incidentul a fost provocat de președintele Poroșenko. ”Incidentul a fost o provocare organizată de autorități și poate de însuși președintele Poroșenko, care scade în sondaje și avea nevoie de ceva”, a spus Putin. În 2019, in Ucraina vor avea loc alegeri parlamentare și prezidențiale, iar Poroșenko este depășit în sondaje de Iulia Timoșenko. Miza este uriașă nu numai la nivel geostrategic, ci și la nivelul oligarhiei care conduce Ucraina, între clanurile oligarhice din Dniepropetrovsk, de care este legată Timoșenko, cele din estul rusofon, cele din Kiev. Se înfruntă interse de miliarde de dolari, există miza uriașă a impunității pentru Poroșenko, Timoșenko, Victor Pinciuk, Igor Kolomoiski, Rinat Ahmetov și mulți altii. ”Poroșenko vrea să intre bine în campaniea electorală. Joacă cartea comandantului suprem, zboară prin țară în uniformă militară, încearcă să dea impresia că are totul sub control”, spune Maxim Eristavi, de la Atlantic Council.
Potrivit jurnalistului american Pat Buchanan, Poroșenko trebuia să facă ceva dramatic pentru a avea o șansă la prezidențiale și la parlamentare. După incidentul din Marea Azov, într-adevăr, Poroșenko a facut schimbări dramatice în țară – a introdus legea marțială, a interzis prezența rușilor în Ucraina, a cerut Statelor Unite să fie alături de el, a început să treacă în revistă unitățile militare. Totul înaintea întâlnirii negociate de Kremlin și Casa Albă, care, pe acest fond belicos, a fost anulată de un Trump slăbit, din nou, de procurori.
Acesta este contextul electoral (în Ucraina) și judiciar (în SUA) în care Nikki Haley, ambasadoarea demisionară a SUA la ONU, a acuzat Rusia de acțiuni ”în afara legii” în strâmtoarea Kerci, un ”act arogant pe care comunitatea internațională nu-l va accepta”. Pat Buchanan concluzionează că ”intervenționiștii noștri au condamnat ”agresiunea” rusă și au cerut srijin pentru ”aliatul” ucrainean și au trimis în sprijin nave americane din Marea Neagră”. ”De ce ne lăsăm târâți în certurile altora – de la insulițele din Marea Chinei de Sud, la Kurilele de Sud, de la cum Transnistria ar trebui să se desprindă sau nu de Moldova la cum ar putea sau nu Abhazia și Osetia de Sud să se rupă de Georgia?”. Desigur, viziunea lui Pat Buchanan poate fi una valabilă și benefică pentru o mare putere precum SUA sau Rusia. Însă, dacă privim din România, de pe limesul NATO, ea nu poate decât să stârnească îngrijorări uriașe, câtă vreme schimbări de graniță prin forță la câteva sute de kilometri de frontiera României ar putea fi tratate cu atât de multă lejeritate de principalul aliat.
Culmea este ca si in SUA si in Rusia aceiasi minoritate vioaie este la conducere si face afacerile de miliarde,ba inca oligarhii rusi si miliardarii americani se inrudesc!E greu de spus de ce atata „ïncordare”,dar e clar ca pacea dauneaza afacerilor cu arme!
@Marchievici : de acord, în parte. Însa numai în parte. Las porcariile Democratilor (neo-nazisti) din SUA, republica amenintarilor prin procurori, ce spune (si foarte bine) Pat Buchanan, si mai las si faptul c-americanii, o data intrati în Europa, la D-Day, nu mai vor s-o paraseasca, au transformat-o-n feuda (prin bazele militare pe care le-au construit peste tot pe Vechiul Continent). Lucru pe care Trump, care-i protectionist din cauze de datorii uriase ale SUA, îl submineaza. Asa ca patriotismul lui a devenit, pentru un NY Times, un Washington Post si restul ziarelor mainstream, „populism”. Urâta palma data, de fapt, poporului american. Mai ales ca lumea politica a tarii-i gaurita si decavata pâna la os. Trump, însa, nu si-a „anulat” întâlnirea cu Putin: asta-i numai „interpretarea” presei mainstream. Tweet-ul tipului trebuie citit cu atentie, în ciuda cuvântului „anulat” pe care-l contine, si care se refera numai la faptul ca Rusia înca nu i-a eliberat pe marinarii ucrainieni al caror vas i-a violat apele teritoriale: „navele și marinarii nu s-au întors în Ucraina din Rusia”. Ori, Trump stie ca Moscova anuntase de câteva zile eliberarea marinarilor ucrainieni în ianuarie 2019. Asa c-„anularea” întâlnirii Trump-Putin nu-i decât o amânare, Trump:”aștept cu nerăbdare un nou summit semnificativ de îndată ce situația va fi rezolvată!” (adica din ianuarie 2019). Tipul n-are de gând sa puna-n discutie granitele Rusiei dupa referendumul de adeziune a Crimeii. Si-n ciuda polonezului Tusk si-a lui Stoltenberg-NATO (citeste „mafia de la Pentagon”), relatiile dintre cele doua tari si ale „Europei” cu Rusia-s musai sa se-mbunatateasca.
Caline, cei doi colosi, de ceva ani buni nu mai sunt doi, sunt trei, si se cunosc atat de bine incat astfel de gesturi pripite au devenit de uz banal. Trump, pe care-l respect, te asigur ca stie foarte bine ca daca intervine militar intre rusi si ucraineni, era sa zic intre rusi si rusi, se alege praful si pulberea de toti si toate. De aia e bine ca SUA sa stea in banca ei ca nimeni nu poate sti in ce „directie” o apuca China dupa umilintele indurate din partea SUA pana la pacea, marca, Ceausescu – Romania si Kisinger- Nixon- SUA. Du-te sa vezi aeroportul construit de americani in Karachi pentru a ajunge mai repede in China, via Otopeni. A, era sa uit, Caline, cica sub Urali se afla un oras cat Stalingradul…?!