Suntem la capătul modelului bazat pe consum. Dar ce punem în loc?

Polonia a înțeles că investițiile private trebuie ajutate, nu sufocate. A simplificat proceduri, a dezvoltat infrastructura și a urmărit consecvent atragerea de investiții industriale. Rezultatul este vizibil: produce mai mult, exportă mai mult și are o reziliență economică superioară.

Mirabela Miron - Contributor
Suntem la capătul modelului bazat pe consum. Dar ce punem în loc?

Polonia a înțeles că investițiile private trebuie ajutate, nu sufocate. A simplificat proceduri, a dezvoltat infrastructura și a urmărit consecvent atragerea de investiții industriale. Rezultatul este vizibil: produce mai mult, exportă mai mult și are o reziliență economică superioară.

 

Ani la rând ni s-a vândut iluzia că economia României crește. Statisticile arătau bine, consumul exploda, mall-urile se umpleau, iar politicienii se felicitau reciproc pentru „performanțele economice”. Numai că în spatele cifrelor se ascundea o realitate mult mai puțin confortabilă: creșterea nu era construită pe producție, competitivitate și investiții, ci pe consum alimentat de importuri și de datorie.

Astăzi, modelul și-a atins limitele.

Nu poți construi prosperitate pe termen lung cumpărând din afară cu bani împrumutați din ce în ce mai scump. O perioadă merge, dar la un moment dat vine nota de plată.
Problema nu este că oamenii au consumat mai mult. Problema este că economia nu a produs suficient pentru a satisface acel consum.

Când românii au avut mai mulți bani în buzunar, o mare parte din ei au ajuns în fabricile din Germania, Polonia, Turcia sau China, prin intermediul importurilor.

Asta înseamnă că noi am consumat, alții au produs, iar statul a acoperit diferența prin împrumuturi.

Acum costul creditului a crescut, investitorii sunt mai prudenți, iar spațiul fiscal aproape că a dispărut.

Una dintre cele mai periculoase iluzii este aceea că orice creștere economică înseamnă automat prosperitate. Nu este adevărat!

Dacă economia crește cu 0,9%, iar prețurile cresc cu aproape 10%, populația nu devine mai bogată.

O inflație de 9,8% înseamnă că puterea de cumpărare a banilor se erodează masiv. Dacă veniturile nu cresc mai repede decât prețurile, oamenii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii. Mai apoi, o economie care avansează cu mai puțin de 1% și suportă o inflație apropiată de 10% nu produce suficient pentru a compensa pierderea de valoare a banilor.

Este unul dintre simptomele clasice ale unei economii care intră într-o zonă de stagflație: creștere economică foarte slabă combinată cu inflație ridicată.

Iar stagflația este una dintre cele mai toxice situații economice posibile, pentru că lovește simultan și consumatorii, și firmele, și finanțele publice.

Industria României stagnează sau scade de ani de zile. Din 2018 încoace, sectorul industrial a pierdut din dinamică, iar ponderea activităților productive în economie s-a erodat.

Nicio economie dezvoltată nu a ajuns prosperă doar prin consum.

Toate au ajuns acolo prin producție, productivitate și competitivitate și aici vă spun lecția Poloniei.

În ultimele două decenii, Polonia a construit sistematic câteva avantaje strategice:

1. Una dintre cele mai importante piețe de capital din Europa Centrală și de Est.
2. Companiile au avut acces la finanțare locală, investitorii au avut alternative de investiții, iar capitalul polonez a rămas mai mult în economia poloneză.
3. A impus standarde de guvernanță corporativă mult mai stricte pentru companiile de stat.
4. Multe dintre companiile importante sunt listate la bursă, ceea ce înseamnă raportări publice, audituri, transparență și presiune din partea investitorilor.

Polonia a înțeles că investițiile private trebuie ajutate, nu sufocate. A simplificat proceduri, a dezvoltat infrastructura și a urmărit consecvent atragerea de investiții industriale.

Rezultatul este vizibil: produce mai mult, exportă mai mult și are o reziliență economică superioară.

Din păcate, România nu este acolo astăzi.

Întrebarea reală este cum construim o economie competitivă ? Vreau să văd de la oamenii care ne-au cerut taxe mai mari o serie de răspunsuri esențiale la următoarele întrebări:

Cum producem mai mult? Cum exportăm mai mult?

Cum facem profitabile companiile de stat?

Cum dezvoltăm piața de capital? Cum reducem birocrația?

 

Mirabela Miron, președintă FICSIMM și OFA

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

  1. Pentru a exporta trebuie sa produci si inca la modul competitiv care sa asigure pietze…Export bazat pe excedentul intern pentru ca trebuie asigurata piata interna…Importul de marfuri care sunt produse si in tara impiedica explozia preturilor si nu trebuie privit ca un act de subminare a economiei interne, iar daca aceste marfuri aduse din exterior fac concurentza neloiala le aplici taxe de import superioare…

  2. Depinde ce intelegi prin crestere economica, pentru ca cresterea economica nu se bazeaza pe consum ca sa fie reala, fenomenul derulandu-se invers…De unde rezulta ca au fost prezentate date nereale, „modelul” fiind astfel fals…Societatea umana exista din consum, din consumul a ceea ce produce si din importuri, dar doar daca balanta import-export este in echilibru, ideal fiind ca exporturile sa depaseasca importurile…

  3. Pai de cand urlam noi ca astia distrug industria locala si toata tara, pana acuma eram extremisti si eram linsati pe la toate colturile, acuma o dati la intors cu propaganda?

  4. Doamna este reprezentanta a corporatiilor asa ca solutia pentru ea este ,,guvernanta corporativa”! Adica sa aducem si mai multi straini sa jefuiasca tara, ca nu este destul 36 de ani de jaf! Solutia este un stat puternic, suveran, cu profesionisti dovediti in functiile de decizie, si maxim 2 partide, ca la americani. Multipartidismul inseamna doar circ si certuri oferite gratis plebei, mai putin paine! O economie puternica are industrie grea, siderurgie, produce nave si turbine pentru hidrocentrale, industrie chimica si invatamant si cercetare bine finantate! Doamna nu vrea sa vada ca planul dupa ’90 a fost distrugerea economiei, preluarea resurselor de invartiti si straini, distrugerea antreprenorului roman pentru a nu le face concurenta, tara sa devina doar piata de desfacere pentru , de multe ori, gunoaiele vestului, alungarea somerilor pentru a produce pentru altii, in timp ce valuta lor se intoarce in tarile de origine. Iar romanii ajungand astfel la imprumuturi pentru pensii si salarii! Romania e ca si betivanul plin de datorii care nu munceste si vinde de prin casa sa-si intretina viciul, lasandu-si copiii flamanzi iar nevasta batuta ca-i cere bani de paine! Ce poate face o femeie cu un astfel de sot? Sansele de indreptare ale lui sunt minime si pleaca, gasindu-si eventual alt sot harnic si grijuliu! Asta trebuie sa faca si Romania, sa-si gaseasca alti decidenti, garnitura de politicieni de dupa ’90 si-a dovedit nepriceperea. Romania nu iese din starea actuala decat prin reset total! Doamne fereste sa nu fie violent!

  5. Model de creștere economică început de Ponta în 2013. Pur și simplu ne-am imprumutat ca să investim în economille altora. Deficitul comercial ajunsese la sume astronomice.
    Am consumat pe caiet iar acum trebuie să plătim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.