Supărare între judecători. De ce se păruiesc Înalta Curte și CSM

Judecătorii de la instanța supremă au adoptat, miercuri, o rezoluţie prin care îşi manifestă susţinerea faţă de preşedintele ICCJ în legătură cu exercitarea acestei funcţii “fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice”. În fapt, Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) transmite Secției pentru judecători a CSM că nu are competențe pentru a chestiona modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către președinta ICCJ.

Reacția vine după ce Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)  să răspundă la mai multe întrebări egate de sumele necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023.

Rezoluția adoptată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reafirmă nevoia de preocupare faţă de drepturile şi nevoile justiţiabililor, de respect reciproc, de deferenţă şi de recunoaştere a ierarhiilor profesionale în toate acţiunile publice, asumate la nivel nominal, care provin de la instituţiile sistemului judiciar sau de la organisme interne ale acestora.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie subliniază nevoia de solidaritate internă a sistemului judiciar, de coeziune a întregului corp al judecătorilor şi de respect şi consideraţie dintre acesta şi celelalte profesii juridice, precum şi faţă de justiţiabili în general. Toate acestea constituie premise fundamentale şi indispensabile pentru consolidarea prestigiului justiţiei, ca putere a statului şi ca serviciu public, precum şi pentru apărarea în mod durabil a independenţei acesteia.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reamintesc că, atât în raporturile din afara, cât şi în cele din interiorul sistemului judiciar, reprezentanţii puterilor statului, precum şi ai autorităţilor şi instituţiilor publice, au obligaţia legală de a acţiona cu respectarea propriilor competenţe şi în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre autorităţile statului.

În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia.

Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,,elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor” şi la ,,emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.”

Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate.

În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora.

Adoptată, în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie, astăzi, 17 ianuarie 2024„.

Ce a cerut CSM

„Având în vedere rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, inclusiv din perspectiva componentei financiare, în spiritul dispoziţiilor art. 133 alin. 1 din Constituţia României şi cunoscând preocuparea dumneavoastră pentru funcţionarea sistemului judiciar, raportat la contextul actual din instanţele judecătoreşti, caracterizat de nemulţumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparenţă, a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiţie în beneficiul justiţiabilului, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele: care este procentul alocat instanţelor judecătoreşti, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative?”, arată membrii Secţiei pentru judecători a CSM în scrisoare.

A doua întrebare vizează alocarea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curţile de apel a sumelor primite în condiţiile menţionate.

„Aţi păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea numărul unu? Dacă nu, ce procent aţi alocat fiecărei Curţi de apel, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea?”, întreabă judecătorii din CSM.

Membrii Secţiei pentru judecători mai întreabă şi ce criterii au fost avute în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea numărul doi, „având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independenţa justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

9 Comentarii

  1. Valeu, ce deranj. Pai, CSM nu stie ca spalatoresele de la îccj sunt zeite, care nu trebuie atinse nici c-un boboc de floare de mina?! Normal ca s-au ofuscat!

  2. Astia-s putrezi de bogati si tot se paruie intre ei pentru bani…..Maaaa navlegilor tot cu un palton de scinduri plecati ca si ala sarac.ati dijmuit , v-ati facut legi speciale pentru voi , ati slujit hotii si interlopii si tot nu va ajunge ? Basca Prestoiu cit a fost sinistru la ” giustite” v-a marit cu 20% salariile prin ordin de ministru, trecind peste ministerul finantelor. acolojustitiabililor nu ati sesizat nimic ?Tara lui Papura voda….

  3. Care este diferenta dintre comportamentul „magistratilor de la Inalta Poarta” si JIJI? Sau dintre „magistrati” si oricare interlop? Totdeauna la ei primeaza „banul” si nu scot o fraza din gura fara a invoca … „banul”! Vedem zilnic pe site-urile de socializare cum fel de fel de „supusi ai lui CIOBITA” vanturand „euroi”, „lirete”, „dolarei”, etc! Teancuri, teancuri! Vedem zilnic in presa scandaluri cu „banii” pentru MAFIOTII din JUSTITIE! Nu intelegem care este supararea celor din „famiglie”??? Se stie si se accepta ca peste tot, si la Napoli, si la Chicago ca „capo di tutti capi” sa-si traga „partea leului”! Ori, „Inalta Poarta” este normal sa-si „traga partea leului”!!! La ceilalti … ce scapa printre degete „baroana”!!!

  4. CSM iar esti neconstitutionala? Iar te intinzi la borcanul cu miere? Bine ar fi sa fii desfiintata si sa nu mai aud de tine in vecii vecilor, sugativo!

  5. Asta-s ca tilharii care au dat o lovitura si nu stiu cum sa-si imparta prada !

  6. Thanos, sa vina Thanos sa pocneasca de 2 ori din degete… elegant si fara durere … de doua ori sa fim siguri ca nu mai ramine nimic nici din csm si nici din iccj…

  7. Nu plecăm după fentă – nu e vorba de bani. Fiindcă nu s-a ținut seama de (ne)recomandările sale pentru DNA șamd, CSM incită la control al Curții de Conturi, vrînd capul președintelui ÎCCJ. Adică, despre putere e vorba – a CSMA a fost nesocotită de către ministrul de Justiție, adică de PNL – dacă nu de toată coaliția – și de Cotroceni. Ofensator și periculos pentru CSM. Adică, i s-a arătat că n-are efectiv putere – fiindcă a recomanda nu e putere, e o formă de influență.
    Judecătorimea – justițiabilii, cum își spun ei înde ei – și-a stabilit singură și organizarea, și legile de funționare. Dar tot nu-i bine, după cum se vede. De pildă, Banul e la instanța supremă a țării, care dă hotărîri definitive și irevocabile. De unde se vede că adevărații judecători sînt la ÎCCJ, nu la CSM, care-i un fel de instanță morală- bate obrazul și atît.
    Parafrazînd, Justiția e o treabă prea serioasă pentru a fi lăsată pe mîna judecătorilor.

  8. pe scurt
    cica judecatorii ICCJ ar fi fost remunerati restu nu:
    -problema e nasoala rau de tot,
    sint si alti judecatori cu grad profesional de Inalta Curte!

    (au protestat profesorii
    nu au primit nimic;
    protesteaza fermierii-nu vor primi nimic;
    e dreptul magistratilor sa traga sperantze
    si lozu canci)

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.