Companiile farmaceutice plătesc 25% din cifra de afaceri pentru clawback, în trimestrul I 2012, la care se adaugă 20% taxe şi impozite către statul român şi până la 10% costuri de finanţare pentru susţinerea termenelor de plată de până la 360 de zile
Producătorii de medicamente generice din România au luat act despre bunele intenţii ale Guvernului condus de Victor Ponta, care, prin vocea domnului ministru al sănătăţii, Vasile Cepoi, a recunoscut necesitatea imperioasă de a lua măsuri reparatorii în ceea ce priveşte reglementarea taxei clawback. Considerăm că poziţia deschisă şi tranşantă a domnului Ministru este de natură să ne ofere speranţa că executivul va respecta Programul de Guvernare al USL pentru 2012, care are ca prioritate în domeniul sănătăţii “promovarea consumului de medicamente generice pentru populaţie – medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente”. Această direcţie strategică prioritară a noului guvern este una salutară, în acord cu tendinţa existentă la nivel mondial, pentru că punerea ei în practică ar permite lărgirea accesului la tratament al pacienţilor utilizând în modul cel mai eficient posibil resursele financiare existente.
Exerinta arata ca deşi la nivel declarativ încurajarea medicaţiei generice a părut a fi o prioritate şi pentru guvernele precedente, în realitate, autorităţile au contribuit din plin la diminuarea competitivităţii industriei farmaceutice generice, majoritatea cu facilităţi de producţie în România.
Printr-un cadru legislativ de-a dreptul ostil, care a ignorat realităţile economice, decidenţii din domeniul sănătăţii au periclitat accesul pacienţilor tocmai la tratamentele ieftine, forţându-i pe producători să aleagă între faliment şi scoaterea lor din fabricaţie. Lovitura de graţie a venit odată cu legiferarea ultimei variante a aşa numitei taxe clawback. Anticipăm că pentru primul trimestru al acestui an, taxa pe care industria generică o va plăti va creşte cu peste 50% faţă de nivelul din ultimul trimestru al anului trecut. Sumele respective ar urma să se majoreze din ce în ce mai mult, odată cu creşterea naturală a cererii de pe piaţă. În absenţa unor măsuri reparatorii urgente, tot mai multe companii vor fi în imposibilitatea de a achita această taxă, care deja acoperă 25% din cifra de afaceri cumulată la nivelul membrilor Asociaţie Producătorilor de Medicamente Generice din România, pacienţii fiind privaţi astfel de dreptul lor firesc la tratamente accesibile. Taxelor si costurile induse de legislatie, de până la 55% din cifra de afaceri, li se adaugă costurile suplimentare care derivă din îngheţarea arbitrară a cursului de schimb la care se face referenţierea preţurilor la medicamente, la un nivel de 4,25 lei pentru un euro.
Încurajarea producţiei generice nu se poate face doar la nivel declarativ, ignorând viabilitatea economică a celor care le fabrică. Din acest motiv, solicităm noului guvern să facă toate demersurile reparatorii necesare, ţinând cont de expertiza şi soluţiile oferite de industria farmaceutică generică, şi nu în ultimul rând, să modifice de urgenţă cadrul legislativ care priveşte clawback-ul.
Soluţiile APMGR privind modificarea mecanismului de aplicare al taxei clawback sunt următoarele:
Considerarea preţului de producător ca bază de calcul a taxei, excluzând adaosurile distribuitorilor, pe cele ale farmaciilor şi TVA. Concordanţa termenului de plată al taxei cu cel al decontării, stabilit în acest moment la 210 zile. Crearea unui mecanism transparent în vederea monitorizării proceselor de înregistrare a documentelor şi flux de numerar la nivel de farmacii şi spitale, care să garanteze acurateţea datelor furnizate de CNAS. Stabilirea unui plafon maxim al valorii taxei plătite într-un an de către companiile producătoare de medicamente generice, pentru încurajarea folosirii acestora ca măsură de reducere a deficitelor bugetare şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri accesibile, în concordanţă cu politicile asumate ale guvernului, practicile europene şi recomandările FMI. Definirea taxei clawback ca măsură temporară, aplicabilă până în 2014.
Cerem autorităţilor să nu sacrifice interesul naţional pe termen mediu şi lung, în încercarea de a identifica resurse suplimentare imediate de finanţare a sistemului de sănătate respectiv a cheltuielilor cu medicamentele.
Compania Terapia Ranbaxy reiterează rolul său de partener al autorităţilor, exprimandu-şi disponibilitatea de a oferi expertiză şi soluţii sustenabile, ori de câte ori va fi necesar. Sperăm ca actualul Guvern să onoreze încrederea cu care a fost investit!
Dragoş Damian,
CEO Terapia Ranbaxy
