TIMELINE Cât a stat drona rusească în spațiul românesc. De ce în Estonia a fost doborâtă și în România nu s-a putut

Autoritățile române au avut la dispoziție circa 40 de minute ca să ia o decizie cu privire la drona rusească ce s-a prăbușit pe un bloc de zece etaje din Galați, rezultă din mărturiile strânse de Cotidianul. Întrebarea e de ce au lăsat-o să se prăbușească. Și încă o întrebare. De ce în Estonia s-a putut și în România nu. Cotidianul strânge informațiile relevante pentru a răspunde la această întrebare. 

• 1:19 Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat, la ora 01.19, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Piloții aeronavelor au avut autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. Este comunicatul transmis de MApN.
• 1:45 Un martor din Galați a declarat pentru Cotidianul că a fost emis Ro-Alert

Au trecut, așadar, 26 de minute până a fost emis Ro-Alert. Problema a fost că nimeni nu a mai luat în seamă alerta, toată lumea fiind obișnuită să sune mereu. 

„Mesajul RO-ALERT a fost trimis de atâtea ori și de cele mai multe ori fără un pericol real în ultimii trei ani de zile la nivelul Municipiului Galați și cred că vorbesc aici și la nivelul întregii țări, încât s-a bagatelizat. Am strigat de atâtea ori lupul, că, atunci când chiar a venit lupul, nimeni nu l-a mai băgat în seama. Din păcate”, a declarat primarul din Galați, Ionuț Pucheanu. 

Din mărturiile locuitorilor din Galați rezultă că drona rusească a picat în jurul orei 2:00

• 2:00 Cu aproximație, a picat drona rusească pe bloc, potrivit mărturiilor mai multor locuitori din Galați. 

De asemenea, primarul Galațiului a estimat că ora la care a picat drona a fost undeva după ora 2 noaptea. 

• 2:40 „Era ora 2.40 când m-au sunat. Ora 2.40 am fost eu sunat și am fost preluat și am mers pe teren. Efectiv, ora la care s-a produs cel mai probabil cu niște minute înainte. Cu 10, 15, 20 minute înainte poate, ceva de genul ăsta.”

Teoretic, au trecut circa 40 de minute din momentul în care s-au ridicat avioanele și până la prăbușirea dronei. Timp în care forțele aeriene spun că au urmărit drona rusească, dar au considerat că produc pagube mai mari dacă o doboară. 

De ce nu au reușit forțele române să neutralizele drona timp de 40 de minute?

Explicația a venit de la locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă, Gheorghe Maxim. Acesta a făcut o comparație pe care o face toată lumea în aceste momente. În Estonia s-a putut. Un militar român a doborât drona și a fost decorat de ministrul Apărării. În România nu s-a putut. De ce?

„Situaţia operaţională este cu totul şi cu totul diferită. În Estonia, ţinta aeriană respectivă a stat 26 de minute în zona de supraveghere a radarelor dislocate acolo şi a fost în procedură de angajare 22 de minute avionul până ce a doborât ţinta. Şi a doborât-o printr-un procedeu care nu este specific, respectiv angajare de jos, de sub dronă, astfel încât să minimizeze orice risc. Deci racheta care a plecat de pe avion nu exista probabilitatea să lovească nimic pe suprafaţă”, a declarat Gheorghe Maxim.

Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite a explicat de ce în România nu a fost posibil. El susține că  drona nu a putut fi doborîtă din cauza timpului prea scurt avut la dispoziție, aproximativ 4 minute. Pentru atât timp ar fi stat în spațiul aerian al României drona înainte să se prăbușească pe blocul din Galați.

 „Evoluează prea puţin în spaţiul aerian, au o suprafaţă efectivă de reflexie radar mult mai mică decât drona ucraineană din Lituania şi Estonia şi înălţimea de evoluţie este de ordinul sutelor de metri”.

Știre în curs de actualizare

Primarul din Galați, despre drona căzută pe bloc: Dom’le, trebuiau să o sperie, trebuiau să o întoarcă. Înțeleg că dacă o doborau pericolul era mai mare

De ce nu au acționat autoritățile înainte ca drona să intre deasupra Municipiului Galați?

Tot generalul a explicat. „Prima limitare este una legală, nu putem executa foc încât proiectilul să violeze spațiul unei țări vecine. Ucraina este în război, dar România este în pace. Nu putem lansa un proiectil spre spațiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un timp – detecție, clasificare, luarea deciziei, angajarea. Timpul de 4 minute a fost extrem de scurt”, a declarat locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.

Armata Română consideră că incidentul de la Galați “NU reprezintă un atac asupra României”

Are Armata Română cu ce să doboare dronele rusești?

Ilie Bolojan a pus degetul pe rană privind incidentul cu drona rusească prăbușită pe blocul din Galați. „Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării.”

„Întărirea securității naționale, pentru a asigura protecția cetățenilor noștri, trebuie să rămână prioritatea absolută pentru autoritățile și forțele politice din România. Acesta este obiectivul pe care l-am urmărit inclusiv prin programul SAFE al UE, însă este clar că toate eforturile și acțiunile noastre trebuie accelerate.

Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării. Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a armatei române. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă.

De aceea am depus atât de mult efort pentru a duce la bun sfârșit acest program, în pofida piedicilor iresponsabile, de toate felurile, puse de cei care ignoră, nu înțeleg sau nu sunt deranjați de pericolul pe care îl reprezintă Rusia. Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a ne proteja cetățenii de astfel de pericole și pentru a consolida apărarea țării noastre.”