Toader explică cum poate un judecător să devină procuror european

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris, vineri dimineaţă, pe Facebook, răspunzând unor critici referitoare la OUG care stabileşte criteriile pentru desemnarea reprezentantului României în Colegiul Parchetul European, că un judecător poate să devină procuror european, acest lucru fiind prevăzut în Regulamentul Uniunii Europene de înfiinţare a Parchetului European. Instituţia ar urma să devină operaţională în 2020, iar până în 31 martie România trebuie să-şi desemneze procurorul, membru al Colegiului Parchetul European.

”Un judecător poate să devină procuror european, potrivit Regulamentului UE de înfiinţare a Parchetului European ” a scris pe Facebook, vineri dimineaţă, Tudorel Toader.

Reglamentul la care face referire ministrul Justiţiei prevede, printre altele, că ”fiecare stat membru desemnează trei candidaţi pentru funcţia de procuror european din rândul candidaţilor: (a) care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statului membru relevant; (b) care oferă toate garanţiile de independenţă; şi (c) care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective şi care dispun de experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală”.

Marţi, în deschiderea şedinţei de Guvern, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că, prin OUG, se stabileşte baza legală pentru desemnarea jnui procuror care să facă parte din Colegiului Parchetul European.

„Avem pe ordinea de zi de astăzi un proiect de act normativ prin care se crează bază legală pentru a selecta un procuror care să facă parte din Colegiului Parchetul European. Regulamentul pentru funcţionarea Parchetului European, care a intrat în vigoare în anul 2017, stabileşte că fiecare ţară trebuie să contribuie cu câte un reprezentant la formarea acestei instituţii care va deveni operaţională anul viitor. Potrivit procedurii, termenul până la care fiecare stat trebuie să îşi desemneze propriul procuror este 31 martie 2019. Prin actul pe care îl discutăm astăzi creăm baza juridică legală pentru a selecta în prima etapă trei candidaţi pentru această funcţie, propuneri pe care să le transmitem la Bruxelles, unde va fi desemnat un procuror din partea României”, a explicat Viorica Dăncilă.

CSM a discutat, marţi, pentru avizare, proiectul de OUG privind desemnarea candidaţilor pentru postul de procuror european. Plenul CSM a avizat favorabil proiectul, cu unele observaţii. Astfel, în ceea ce priveşte persoanele care pot candida pentru funcţia de procuror european, plenul CSM şi-a însuşit observaţia conform căreia funcţia ar putea fi ocupată şi de către un judecător, „context în care trebuie prevăzute condiţiile de vechime şi grad şi cu referire la judecători”.

„În ceea ce priveşte art. 1 alineatul 3 din proiectul de Ordonanţă, cu privire la persoanele care pot candida pentru funcţia de procuror european, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit următoarea observaţie: «Această funcţie ar putea fi ocupată şi de către un judecător, context în care trebuie prevăzute condiţiile de vechime şi grad şi cu referire la judecători». (majoritate: 10 voturi Da, 7 voturi Nu, 1 vot Nul)”, a precizat  CSM.

Un proiect de lege cu o titulatură similară s-a aflat la sfârşitul anului trecut în dezbatere. Conform acelui proiect, ministrul justiţiei desemnează trei candidaţi în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcţia de procuror european, în condiţiile articolului 16 din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO).

Candidaţii în numele României pentru funcţia de procuror european sunt selectaţi în urma unui interviu în faţa unei comisii de selecţie prezidată de ministrul Jstiţiei şi din care fac parte: un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia, un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de procurorul general al acestui parchet, un specialist în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnat de ministrul justiţiei.

Pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi care dispun de experienţă relevantă în ceea ce priveşte sistemul juridic românesc, urmărirea sau judecarea infracţiunilor financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

La momentul respectiv, Tudorel Toader preciza că Parchetul European care se va operaţionaliza în noiembrie 2020 şi va avea doar această competenţă: prevenirea, combaterea fraudelor la interesele financiare ale Uniunii Europene.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.