Toamna editorială

Noi apariţii în colectia Raftul Denisei, la Editura ”Humanitas Fiction”

”Să nu plângi”

”Cea mai frumoasă carte a lui Lydie Salvayre”, aprecia ”La Quinzaine littéraire”.

„Unicitatea acestui roman, care prezintă vara anarhistă a anului 1936 de la Barcelona ca pe un moment de maximă intensitate, o constituie amestecul de universal şi de particular. Universalul este tot ce s-a spus, tot ce s-a ascuns sub tăcere şi tot ce s-a pus la cale la Berlin, la Moscova, la Paris şi în cele două Rome, cea a papilor şi cea a lui Mussolini, pe când spaniolii se omorau între ei; particularul este povestea mamei lui Lydie Salvayre, aşa cum i-a povestit-o în amurgul vieţii ei”, comenta criticul literar de la ”Le Figaro”.

Nume de rezonanţă al literaturii franceze actuale, Lydie Salvayre a primit pentru romanele sale mai multe premii importante, culminând în 2014 cu ”Premiul Goncourt” pentru Să nu plângi. Opera sa este tradusă în peste douăzeci de limbi.

Nonagenara Montserrat, împuţinată de vârstă şi de boală, rememorează, într-o savuroasă şi lipsită de pudibonderii franceză amestecată cu spaniolă, cele mai fericite şi tragice clipe ale vieţii ei, toate din vara anului 1936, când Spania era scindată între mişcările politice divergente, între ideal şi crimă. La cincisprezece ani, Montse, o fată dintr-un cătun catalan, ajunge în Barcelona revoluţionară, unde descoperă dragostea şi libertatea. Însă euforia începuturilor este întunecată violent de tăvălugul războiului. În Palma de Mallorca, teritoriu franchist, Georges Bernanos consemnează în ”Marile cimitire sub lună”, pamflet publicat în 1938, regresia semenilor săi la stadiul de animalitate şi de acceptare a ororii, sub patronajul unei Biserici care şi-a trădat menirea.

”Ora de aur”

Imediat după publicare, Ora de aur a devenit bestseller ”New York Times”.

„Un roman perfect construit. Ann Leary are umor şi un excelent spirit de observaţie… iar rezultatul e portretul complex al unei femei care se luptă cu dependenţa de alcool într-un oraş unde nici un secret nu poate fi păstrat la nesfârşit”, scria în ”The New York Times Book Review”.

În 2013, ”FilmNation Entertainment” a cumpărat drepturile de ecranizare a cărţii, pelicula urmând să-i aibă, în 2016, pe Meryl Streep şi Robert De Niro în rolurile principale.

Hildy Good s-a născut şi a crescut în Wendover, un orăşel pitoresc de pe Coasta de Est. De zeci de ani, este agentul imobiliar cel mai important din regiunea celebră pentru conacele vechi de pe malul oceanului, la mare căutare printre cei din lumea bună din Boston. Viaţa ei arată perfect: are două fiice, un nepot de doi ani, încheie tranzacţii de milioane de dolari, e independentă şi lipsită de griji. O faţadă care începe să se fisureze din clipa în care vinde o proprietate impozantă familiei McAllister, iar frumoasa şi misterioasa Rebecca se mută în Wendover. Între cele două femei, aparent atât de diferite, se înfiripă o prietenie care o împinge pe Hildy să-şi dezvăluie treptat slăbiciunile. Însă traumele şi defectele ei pălesc pe lângă nevoia obsesivă de afecţiune a Rebeccăi, care ameninţă să distrugă căsnicii şi vieţi. Într-un moment de cumpănă pentru Hildy, sentimentele lui Frank Getchell, un prieten din adolescenţă, se dovedesc providenţiale.

Ann Leary (n. Lembeck) s-a născut în 1962 în Syracuse, New York. A urmat cursurile ”Bennington College” din Vermont, absolvind în 1982 ”Emerson College”. Aici îl cunoaşte pe actorul Denis Leary, cu care se căsătoreşte în 1989. Cei doi au împreună doi fii, Jack şi Devin.

În 2005 îi apare volumul de memorii An Innocent, A Broad, iar în 2009, romanul Outtakes From a Marriage. Publică texte de ficţiune şi nonficţiune în publicaţii literare şi reviste culturale şi este prezentator al emisiunii de radio Hash Hags a postului ”NPR”. În 2013, vede lumina tiparului romanul Ora de aur (The Good House), care devine imediat bestseller New York Times. În 2015, romanul este nominalizat la IMPAC Dublin Literary Award.

”Profesorul şi menajera”

Romancieră, autoare a numeroase volume de proză scurtă şi eseistă, recompensată cu cele mai importante premii literare din Japonia, tradusă în peste 20 de limbi, Yoko Ogawa este mai cu seamă cunoscută datorită romanului Profesorul şi menajera, ecranizat în 2006 de regizorul Takashi Koizumi.

Când o tânără menajeră ajunge în casa Profesorului, un matematician ilustru care îşi poate folosi memoria doar 80 de minute pe zi, descoperă cu mirare că unicul mod al acestuia de privi lumea este prin intermediul numerelor şi al matematicii. Relaţia dintre ei se transformă pe nesimţite într-una de înţelegere reciprocă şi empatie. Când menajera îi mărturiseşte că are un fiu de zece ani care o aşteaptă singur acasă, Profesorul îi cere să-l aducă în fiecare zi, după şcoală. Treptat, Profesorul îi iniţiază în jocurile matematice, reprezentând pentru el adevărurile supreme pe care se sprijină lumea, iar acest mod inedit şi emoţionant de comunicare reuşeşte să creeze o legătură puternică între cei trei. Menajera, Profesorul şi micul Radical vor descoperi că sentimentele pe care le nutresc unii faţă de alţii sunt atât de puternice încât ecuaţia propriilor vieţi s-a schimbat definitiv.

Yōko Ogawa s-a născut în 1962 în Okayama. A absolvit cursurile Universităţii Waseda şi în prezent trăieşte în Ashiya cu familia sa. Debutează în 1988 cu romanul Agehachō ga kowareru toki (Fluturele strivit), pentru care primeşte Premiul Kaien. Nuvela Ninshin karendaa (Calendarul sarcinii, 1990) este recompensată cu Premiul Akutagawa. În 1996 publică Hotel Iris (Airisu Hoteru), romanul care a impus-o pe plan internaţional. Romanul Hakase no aishita sūshiki (Profesorul şi ecuaţia lui iubită, 2003) este distins cu Premiul Yomiuri, iar în 2007 Yōko Ogawa primeşte Premiul Izumi Kyōka pentru Burafuman no maisō (Înmormântarea brahmanului). În 2005 Diane Bertrand ecranizează Kusuriyubi no hyōhon (Inelarul), sub titlul L’Annulaire, cu Olga Kurylenko în rolul principal.

”M-am hotărât să devin prost”

Tradus în peste treizeci de ţări, romanul M-am hotărât să devin prost s-a vândut până în prezent în peste o jumătate de milion de exemplare şi a fost încununat cu prestigiosul ”Euregio-Schüler-Literaturpreis”.

A devenit lumea noastră atât de anapoda, încât justa concluzie a oricărui om cu cap să fie „prea multă minte strică“? Sunt oare rutina, automatismele, clişeele, conformismul soluţia unei vieţi fără griji? În acest caz, originalitatea şi creativitatea ajung o piedică insurmontabilă, iar inteligenţa nu poate decât să-şi impună să capituleze pentru ca posesorul ei să-şi găsească fericirea. Acesta va fi şi pariul lui Antoine, un Candide modern a cărui odisee comică a facut din M-am hotărât să devin prost un roman-cult.

„În cazul romanului M-am hotărât să devin prost, ideea mi-a venit citind Biblia. În Ecclesiastul există o frază foarte frumoasă, care sună aşa: «…cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa», cu alte cuvinte, cu cât studiezi mai mult, cu atât devii mai inteligent şi deci mai nefericit. Poate că mă simţeam foarte aproape de acest gând”, măruriseşte Martin Page, autorul romanului

M-am hotărât să devin prost este genul de carte în care umorul alternează cu seriozitatea, cu o acţiune plină de surprize şi de-a lungul căreia descoperi atât lipsurile pe care le ai fiind un intelectual consacrat, cât şi avantajele de care dispui făcând parte din categoria oamenilor proşti.

Peste 100 de titluri – ficţiune şi nonficţiune, la Polirom

Editura Polirom pregăteşte pentru această toamnă oferte promoţionale săptămânale pe siteul propriu, dar şi evenimente dedicate celor mai aşteptate şi mai îndrăgite cărţi. Peste 70 de ebook-uri vor completa oferta de carte digitală a editurii, în prezent aceasta cuprinzând 1.135 de titluri.

Astfel, în „Biblioteca Ioan Petru Culianu”, va apărea volumul Marsilio Ficino şi problemele platonismului în Renaştere, traducere din limba italiană de Dan Petrescu, lucrarea de licenţă a lui Ioan Petru Culianu, ce inaugurează cercetarea sa asupra Renaşterii şi a imaginarului ei.

În „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri”, va fi publicată celebra autobiografie a lui Nicolae Iorga, O viaţă de om, aşa cum a fost, ediţie integrală, după ce, în anii ’70 şi ulterior, au circulat mai multe ediţii cenzurate ale textului.

La aproape cincisprezece ani de la apariţia primei ediţii a romanului Simion liftnicul, Petru Cimpoeşu ne face cunoştinţă cu Celălalt Simion, într-o poveste plină de surprize şi umor. Romanul va fi publicat în colecţia „Fiction Ltd.”.

Scris în paradigmă optzecistă, intertextual şi cu tentă suprarealistă, romanul Un înger, un cîine, o imagine, de Șerban Alexandru, va apărea în colecţia „Ego. Proză”. Povestea are drept miză confruntarea omului (a intelectualului) cu boala şi cu iminenţa morţii.

În „Biblioteca Polirom”, vor apărea câteva dintre cele mai discutate cărţi ale momentului în presa internaţională, volume-fenomen, semnate de unii dintre cei mai iubiţi scriitori în întreaga lume: Salman Rushdie, Harper Lee, Elif Shafak, David Cronenberg, Emir Kusturica, Irvine Welsh, Ali Eskandarian, Nuruddin Farah, Natsuo Kirino etc.

Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi, de Salman Rushdie

Cu secole în urmă, o prinţesă din neamul djinnilor, Dunia, s-a îndrăgostit de un muritor, gînditorul exilat Ibn-Rushd (cunoscut nouă ca Averroes). Copiii lor s-au răspândit prin toată lumea, fără a fi conştienţi de puterile pe care le deţin. Odată cu redobândirea lor, în secolul XXI, se naşte şi primul roman „pentru adulţi” al lui Salman Rushdie din ultimii ani.

Ediţia originală a romanului a apărut marţi, 8 septembrie, la ”Penguin Random House”.

Du-te şi pune un străjer, de Harper Lee

Şi aşa s-a mai dărâmat un mit: acela al scriitoarei cu un singur roman-capodoperă, Harper Lee. Pentru cei care se aşteptă la o variantă a romanului… Să ucizi o pasăre cîntătoare, romanul descoperit va fi un şoc. Nu doar că cele două cărţi nu seamănă, dar chiar Atticus Finch a suferit o transformare radicală.

Ediţia în limba engleză a romanului a fost publicată în UK şi Commonwealth (cu excepţia Canadei) de către ”Penguin Random House”, iar în SUA, de către ”Harper Collins”, la data de 14 iulie 2015.

Ucenicul arhitectului, de Elif Shafak

Elif Shafak reuşeşte cea mai bună performanţă personală de la „romanele turceşti” încoace. Se întoarce la romanul istoric şi scrie ceea ce cred că va fi echivalentul ei la Mă numesc Roşu, atît tematic, cît şi ca impact romanesc.

Mistuiţi, de David Cronenberg

Da, ştiu, de fiecare dată când am văzut o nebunie marca Cronenberg, ne-am întrebat – atunci cînd nu era o ecranizare – cum ar fi cartea (un drum oarecum invers decît cel tradiţional). Iată şi cartea: e exact ceea ce mă aşteptam să fie, adică de nedescris. Pot spune însă trei cuvinte legate de acest roman: sex, sex, sex.

Focul oaselor, de György Dragomán

Ce legătură este între copilărie, vrăjitorie şi comunism? Poate nimic în afara celui mai fin şi talentat prozator maghiar al momentului. Prima lui carte după Regele alb.

Memorii din închisoare, de Shahrnush Parsipur – autoarea romanului Femei fără bărbaţi, Polirom, 2014. Scriitoarea şi producătoarea TV iraniană Shahrnush Parsipur a fost arestată în timpul revoluţiei din 1979. Deşi nu i s-a adus vreo acuzaţie oficială, a petrecut în închisoare mai mulţi ani, timp în care a fost martora directă a tehnicilor de intimidare şi anihilare a opozanţilor regimului fundamentalist. Hărţuită şi după ieşirea din închisoare şi cu sănătatea profund afectată, Shahrnush Parsipur a ales în cele din urmă calea exilului.

În Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord, Yeonmi Park povesteşte lupta ei pentru supravieţuire într-o ţară unde risca moartea prin înfometare sau execuţia, fuga împreună cu familia prin China şi deşertul Gobi, printre contrabandişti şi traficanţi de oameni, de unde ajunge apoi în Coreea de Sud, şi afirmarea ei ca activistă pentru drepturile omului.

Alaska. Singur în sălbăticie, de Dave Metz, este „o poveste reală senzaţională a aventurilor care îl ţin pe muchie de cuţit nu doar pe Dave Metz, ci şi pe cititor”, scria Craig Reed, în ”The News-Review”.

La Cartea Românească este anotimpul ieşirii din arhive

Trei studii de mare amploare vor continua proiectul editorial „Rescrierea Istoriei literaturii române”, dedicat cartografierii zonelor albe sau gri ale vieţii literare româneşti. George Neagoe, în Mizantropul optimist. G. Călinescu şi (de)stalinizarea României, demontează prejudecata că „divinul critic” ar fi fost un caz regretabil al literaturii române; Daniel Puia-Dumitrescu reconstituie Istoria Cenaclului de Luni şi a generaţiei ’80, atât din perspectiva protagoniştilor, cât şi din cea a cercetărilor recente în arhivele CNSAS şi în presa vremii.

După parcurgerea a mai mult de două secole de „impresii de călătorie”, eruditul profesor şi istoric literar Mircea Anghelescu publică Lîna de Aur. Călătorii şi călătoriile în literatura română, o carte care hrăneşte „pofta neostoită pentru călătorii” (Matila Ghyka) a turistului contemporan şi dezvăluie trasee necunoscute pentru visătorii cititori în hărţi.

Continuă un alt proiect ambiţios al editurii coordonat de Carmen Muşat şi Oana Crăciun, Seria de autor Gheorghe Crăciun, prin publicarea controversatului roman Compunere cu paralele inegale – una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste din literatura română – şi a volumului de eseuri de o tulburătoare actualitate Scriitorul şi Puterea, care demonstrează că a fi în opoziţie este condiţia firească şi obligatorie a scriitorului.

Dacă anul editorial 2015 s-a deschis cu un regal de romane – Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui de Cristian Teodorescu, Istoria Regelui Gogoşar de Radu Aldulescu, Femei răspîntii imprevizibile de Constantin Abăluţă, Vremea moroiului de Viorica Răduţă, Muşcînd din moarte ca din ciocolată de Cela Varlam, Mierla neagră de Radu Ţuculescu, Nicio clipă Portasar de Cătălin Pavel, Moartea lui Siegfried de Octavian Soviany, Ghetsimani ’51 de Dan Stanca şi debutul excepţional Fotograful Curţii Regale de Simona Antonescu –, care deja au căpătat notorietate, e rândul unei cărţi fabuloase care va face istorie: Trilogia Corso de Daniel Vighi. O poveste multidimensională – doar în aparenţă cuprinde trei romane – a ultimei jumătăţi de veac din viaţa Timişoarei.

Liliana Corobca, autoarea bestsellerului Kinderland, surprinde din nou prin explorarea unei zone interzise în romanul Imperiul fetelor bătrîne.

Profesorul Eugen Negrici a decis să îşi publice jurnalul din perioada 1976-2015. Cei 40 de ani de însemnări ale criticului, devenit celebru odată cu publicarea istoriei îndelung dezbătute Iluziile literaturii române, se constituie într-o cronologie îmbogăţită cu glosările din prezent pe marginea anilor în care jurnalul, chiar închis într-un sertar, era secret şi faţă de el însuşi. Sesiunea de toamnă va restabili adevărul.

Colecţia de poezie a fost completată anul acesta de un debut remarcabil Noaptea de gardă de Ionelia Cristea. Alţi tineri poeţi au confirmat: Linda Maria Baros, Înotătoarea dezosată. Legende metropolitane; Moni Stănilă, Colonia fabricii, Dmitri Miticov, Dmitri: Genul cinic, Andrei Doboş, Valea Rea, Vlad Drăgoi, Eschiva, alături de poeţi consacraţi: Gheorghe Vidican, Ochii hăituiţi de trădare, Ion Pop, Casa scărilor.

Sunt în pregătire volumele: Cartea poemelor mele nescrise de Varujan Vosganian şi Puţin sub linie de Robert Şerban.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.